Parașat Para
Când Templul din Ierusalim stătea încă în picioare, oricine avea datoria sau simțea nevoia să aducă o jertfă, putea s-o aducă. Erau și jertfe publice, pe care le aducea administrația Templului pentru întreaga obște.
Singura jertfă publică pe care trebuia s-o aducă fiecare în parte era jertfa de Pesah. Pentru a putea aduce jertfa, întregul popor trebuia să se purifice înainte de Pesah. Cei care veniseră în contact cu un mort trebuiau să treacă printr-o procedură de purificare care dura o săptămână și necesita stropirea cu apă de izvor amestecată cu cenușa unei vaci roșii (în ebraică „vacă” se traduce „para”). Pentru a aminti obștii nevoia de purificare înainte de Pesah, a fost statornicit ca în Șabatul de după Purim să se citească din două suluri de Tora: din primul pericopa săptămânii, din al doilea legile de purificare cu cenușa vacii roșii. De aici se trage și numele acestui Șabat: Șabat Para.
Nimeni nu contestă nevoia de purificare înainte de a intra în Templu, dar cum o putem oare înțelege?
Nimic nu ne tulbură mai mult, nu ne face mai conștienți că viața e trecătoare, nimic nu ne apropie mai mult de credință decât contactul nemijlocit cu moartea, precum scrie și regele Șlomo[1] „Mai bine să mergi la o casă de doliu decât să mergi la o casă de ospăț, căci așa-i sfârșitul oricărui om; și cel viu să pună la inimă!”. Confruntați cu moartea înțelegem că singurul nostru reazăm este credința
Cum putem oare înțelege că pentru a intra în Templu trebuie să ne detașăm tocmai de ceea ce ne aduce spre credință?
Pentru a intra în Templu avem nevoie de un alt fel de credință. O credință senină, netulburată de nimic, care izvorăște doar din dorința sufletului de a se apropia de D-zeu.
În vremurile tulburi prin care trecem crește tentația de a ne folosi de credință ca de un colac de salvare. Acum, mai mult decât oricând, avem datoria să cultivăm o credință senină, izvorâtă din dorința sufletului de a se apropia de D-zeu.
[1] Kohelet/Eclesiastul 7:2
Comments
Parașat Para — No Comments
HTML tags allowed in your comment: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>