Șavuot, sărbătoarea primirii Torei, este și sărbătoarea recoltei. Prima jertfă din recolta nouă de grâu se aducea la Templul din Ierusalim în ziua de Șavuot, semn că Tora este izvorul din care este binecuvântată recolta.

De Șavuot, în a doua zi, avem obiceiul să citim despre Rut, străbunica regelui David. Regele David, strănepotul ei, s-a născut în ziua de Șavuot și a murit după șaptezeci de ani, tot în ziua de Șavuot.

Pivoții în jurul cărora se desfășoară crtea sunt pâinea și lipsa ei.

În timpul judecătorilor a venit foamea în ținutul Iudeei. Din cauza ei, unul din mai marii ținutului, Eimeleh, și-a vândut moșia și împreună cu soția sa, Noomi, și cei doi fii ai săi  s-a așezat în țara Moavului. Elimeleh nu ducea lipsă de nimic, doar că nu dorea să-și irosească tot avutul hrănindu-i pe cei flămânzi, care se înmulțiseră deja peste măsură. Cei doi fii și-au luat soții din Țara Moavului.

Acolo i-a lovit năpasta. Elimeleh și fii săi au murit. Singurul sprijin al lui Noomi au fost cele două nurori, Rut și Orpa, care au fost alături de ea precum la bine așa și la greu.

Când veni vestea că a încetat foametea în Iudeea, s-a hotărât Noomi să se întoarcă acasă. La îndemnul ei, Orpa a rămas în țara Moavului. Rut singură i-a rămas ca sprijin.

Moșia fiind vândută, de unde puteau ele să se hrănească? Tora interzice secerătorilor să adune spicele pe care le-au uitat pe câmp sau care le-au căzut din mână. Rut se ducea pe pe urma secerătorilor și aduna aceste spice.

Când culegea spice pe urma secerătorilor pe moșia lui Boaz, ruda lui Elimeleh, socrul ei, acesta a zărit-o și a fost impresionat de ea. Boaz a răscumpărat moșia lui Elimeleh și a luat-o pe Rut de soție. Li s-a născut un fiu pe numit Oved. Oved a fost tatăl lui Ișai, iar Ișai tatăl regelui David.

Legătura strânsă dintre Tora și pâine a continuat de-a lungul generațiilor.

Avem cu toții datoria să studiem Tora, fiecare după posibilitățile lui. Cei cărora nu le lipsește pâinea, dar le lipsește timpul, asigură pâinea celor care se dedică studiului Torei. În ciuda aparențelor, acesta nu este un fel de vânzare de „indulgențe” pentru păcatul de a fi neglijat studiul Torei.

Studiul Torei are două aspecte, unul personal și unul obștesc. Fiecare din noi are datoria să cunoască, pe cât poate, Tora. Ca obște avem datoria să păstrăm și să transmitem mai departe întreag bagajul de învățături pe care îl deținem.

Fără ca învățăceii Tore să fi fost sprijiniți neîntrerupt cu pâine, bagajul de învățături al Torei nu ar fi reușit să traverseze nealterat atât de multe generații.