… când veți veni în țara care v-o dau … Șase ani să-ți semeni ogorul și șase ani să-ți tai via și să să aduni roadele lor. Iar în anul al șaptelea, repaos să aibă pământul, repaos închinat lui HAȘEM, ogorul să nu ți-l semeni și via să nu ți-o tai. (Vaikra/ Levitic 25:2-5) Cu ideea, revoluționară la vremea ei, a unei zile de odihnă din șapte, ne-am obișnuit deja. Idea să lăsăm pământul să se odihnească un an din șapte rămâne până astăzi greu de acceptat. În timpul ocupației romane, când impozitul pentru pământ trebuia plătit chiar dacă pământul nu era lucrat, s-a găsit calea de a ocoli această poruncă. La fel în firavele colonii agricole evreiești dinainte de înființarea Statului Israel. În Mișna, Talmudul de la Ierusalim și chiar Talmudul Babilonian găsim multe detalii referitoare la muncile permise și interzise în anul al șaptelea, precum și istorisiri legate … Citește mai departe…

Și a grăit HAȘEM către Moșe: Spune-i lui Aharon, fratele tău, să nu intre oricând în lăcașul sfânt dincolo de Perdea înaintea Curățitorului celui de pe Chivotul Legii … (Vaikra/Levitic 16:2) În Kodeș Hakodașim (Sfânta Sfintelor, dincolo de Perdea, acolo unde se afla Chivotul Legii acoperit de Curățitor) accesul era permis numai cea mai sfântă zi a anului și numai celui mai sfânt om al neamului. În ziua de Iom Kipur intra Cohen Gadol (marele Preot) pentru a îndeplini un ritual menit să înlesnească iertarea păcatelor. Doar să o înlesnească. Nu stă în puterea niciunui ritual să aducă iertarea. Singura cale spre iertare este Teșuva care este alcătuită din recunoașterea păcatului, regretul sincer și asumarea de a nu îl repeta niciodată. În cazul în care au fost pagube Teșuva nu se încheie fără repararea pagubei. Nu toate pagubele pot fi reparate. O reputație pătată nu mai poate fi recuperată. Prin … Citește mai departe…

Doar un izvor sau o cavitate în care se adună apele va fi pur [cel ce se scaldă în ele (Rași)]…(Vaikra/ Levitic 11:36 Legile se exprimă de obicei în termeni de permis/ interzis, vinovat/ nevinovat, pedepsit/ achitat sau dator/ scutit. În legile Torei găsim o pereche de termeni care nu se regăsește în legile laice: pur/ impur. Sunt însă religii în ale căror legi găsim acești termeni. Starea de puritate are afinitate cu viața. Cel care atinge un animal viu sau o târâtoare vie, oricât ar fi acestea de murdare sau scârboase, el va rămâne pur. Dacă, însă atinge un hoit, el va deveni impur. Cu atât mai mult cel care atinge sau chiar se află sub același acoperiș cu un mort. În stare de impuritate nu avem voie să intrăm în Templu și nu avem voie să mâncăm jertfe. În perioada Templului aceste restricții erau resimțite în special de … Citește mai departe…