A visat și iată, o scară sprijinită pe pământ și vârful ei ajungeau la cer; și iată, îngeri ai lui Dumnezeu urcau și coboarau de pe ea. (Bereșit/ Geneza 28:12) Avraham și-a dedicat viața pentru a propovădui ospitalitatea și credința. Isaac și-a dedicat viața tăcerii și rugăciunii. Iaacov nu a avut răgaz să se dedice unor cauze nobile. El și-a dedicat cei mai importanți ani pentru a întemeia o familie și a agonisi o avere. Totuși, faptele lui sunt relatate în Tora mai pe larg decât faptele înaintașilor săi. De la Iacov avem de învățat măreția faptelor mărunte. Ca cioban, el păzea zi și noapte turmele lui Lavan de orice pagubă, fără să se înfrupte vreodată din ele. Deși Lavan l-a înșelat în repetate rânduri, Iacov nu și-a însușit din avutul lui Lavan nimic ce nu i se cuvinea. Mulți din înțelepții Israelului își câștigau pâinea ca meseriași sau negustori. … Citește mai departe…

Și Dumnezeu a făcut cei doi luminători mari: luminătorul cel mare pentru a stăpâni ziua și luminătorul cel mic pentru a stăpâni noaptea, și stelele. (Bereșit/Geneza 1:16). La prima citire am înțeles că D-zeu a creat doi luminători mari,  unul din ei mai mare și unul mai mic. Pe lângă luminătorul mic, a creat luminători și mai mici, pe care i-a numit  „stele”. În prima parte a versetului ei sunt amintiți ca „luminători mari”,  iar în  a doua parte a versetului ca „luminătorul cel mare” și luminătorul cel mic”. Greu de înțeles. Dacă luna este „luminătorul cel mic”, cum poate fi în același timp unul din cei doi „luminători mari”? Rași[1], interpretează versetul printr-o pildă: „A spus luna: Doamne, se poate oare ca doi regi să stăpânească sub o singură coroană? I-a spus D-zeu: Du-te micșorează-te. Apoi, ca să-i aline durerea, i-a dăruit stelele”. În această interpretare, prima parte a … Citește mai departe…

IOM KIPUR 5785 Ritualul sinagogal practicat la Templul Coral, București Dacă nu este menționat altfel, paginile se referă la Machzorul Thenen. Vineri, 11.10 dimineața Caparot pag. 254 La rugăciunea de dimineață spunem  Avinu Malkenu.   Vineri, 11.10 seara   MINHA de ajun de Iom Kipur pag. 257-272.   Aprinderea lumânărilor de Iom Kipur pag. 272 sau Lemaan Ahai pag. 410-411. Punem Talit (înainte de apus) Leman Ahai pag. 31-34 KOL NIDREI pag. 273, 274 sus.   ARVIT pag. 275 sus, 276-327 cu intercalările de Șabat fără Avinu Malkenu (pagina 322-325). Sâmbătă, 12.10 dimineața ȘAHRIT pag. 46-48, 50-52, 54, 58-92, 100 sus, 101 sus, 102 sus, 105-108. Șahrit /Amida în șoaptă pag. 328-340 cu intercalările de Șabat.. Șahrit/Amida  – repetarea oficiantului pag. 341 sus ברוך – לעונים pag. 343 mijloc זכרנו – ישועה pag. 346 עד יום מותו – המתים pag. 347 mijloc, 348 sus  אתה הוא אלקינו – מחיש ישועה … Citește mai departe…

Ce putem spune înainte Ta, Cel ce șade în înălțimi, și ce putem povesti înaintea Ta, Cel ce sălășluiește în ceruri? Doar toate cele ascunse și toate cele dezvăluite Tu le știi. Tu cunoști tainele lumii și misterele ascunse ale fiecărei făpturi. Tu scotocești  toate cămările lăuntrice și cercetezi rărunchi și inimi. Nimic nu e ascuns de Tine, nici tăinuit dinaintea ochilor Tăi. Așadar, fie voie dinaintea Ta, Doamne, Dumnezeul nostru și Dumnezeul părinților noștri, să ne absolvi de toate păcatele,  să ne ierți de toate abaterile și să ne scuzi de toate fărădelegile noastre.   De păcat pe care noi l-am săvârșit înaintea Ta fără de voie și cu voie, Și de păcat pe care noi l-am săvârșit înaintea Ta prin împietrirea inimii.   De păcat pe care noi l-am săvârșit înaintea Ta din lipsă de cuget, Și de păcat pe care noi l-am săvârșit înaintea Ta prin rostitul … Citește mai departe…

„Și acum, iată, am adus primele roade ale pământului pe care mi l-ai dat, Doamne!” Apoi să așezi [coșul] înaintea Domnului și să te prosternezi înaintea Domnului, Dumnezeului tău. Să te bucuri de tot binele pe care l-a dat Domnul, Dumnezeul tău, ție și casei tale – tu și levitul și prozelitul care este în mijlocul tău.  (Devarim/Deuteronomul 26:10,11)  În aceste versete Tora ne învață arta recunoștinței. Primul pas este să confirmăm, aș prefera să spun „să recunoaștem”, primirea darului, precum scrie: „pământului pe care mi l-ai dat, Doamne!”. Al doilea e să alegem ceva de preț și îl aducem binefăcătorului, ca expresie a dorinței de a-i dărui pe măsură. Dacă tot ce avem este darul primit, alegem din el partea cea mai frumoasă, precum scrie: „iată, am adus primele roade ale pământului”. Al treilea e să arătăm printr-un gest de supunere că neavând un dar pe măsură, rămânem îndatorați, … Citește mai departe…