Și a venit HAȘEM la Bil’am și i-a spus: Cine sunt oamenii aceștia cu tine. Și i-a spus Bil’am: Balak fiul lui Țipor regele Moavului i-a trimis la mine. (Bamidbar/Numeri 22:9,10)

În cadrul corecturilor pentru noua ediție a Luah-ului, o atentă colaboratoare mi-a atras atenția asupra unei greșeli care se repetă în traducerea binecuvântărilor. Ele încep cu formula ”Binecuvântat fi Tu” la persoana a doua, dar continuă cu formula ”cel care ne-a sfințit…” la persoana a treia.

Am liniștit-o că nu este nicio greșeală. Aceasta formă gramaticală atipică a fost statornicită pentru a reflecta ambivalența atitudinii noastre în dialogul cu HAȘEM. Pe de o parte simțim că HAȘEM este aproape de noi, că Îi putem vorbi și El ne ascultă. Pe de altă parte suntem conștienți de măreția Lui, că El deja știe tot ce gândim și ce simțim înainte de a fi rostit primul cuvânt.

Uimitor în dialogul dintre Bil’am și HAȘEM este tocmai lipsa acestei ambivalențe.

Când tatăl vede isprava fiului și îl întreabă: ”Ce ai făcut?” nu e o întrebare. Doar o mustrare. În spatele semnului de întrebare se ascunde nerostită chemarea de a își recunoaște nesăbuința. A spune cu ochii plecați ”Am greșit” este răspunsul așteptat.

HAȘEM îl întreabă pe Bil’am: Oamenii aceștia ce caută la tine?. Bil’am trage concluzia că … HAȘEM nu știe și e nevoit să afle de la el. Acest gând îi aprinde o licărire de speranță. Dacă sunt clipe în care HAȘEM nu știe ce se întâmplă, poate va reuși să găsească o astfel de clipă pentru a Îi blestema neamul fără ca El să știe.

Bil’am, amabil, îl destăinuie lui HAȘEM, fără a uita să-și tragă partea de profit. Nu un om ca Bil’am va recunoaște că partenerii lui sunt niște simplii soli. Balak fiul lui Țipor regele Moavului este partenerul său, doar că de data aceasta nu a putut veni în persoană și a fost nevoit să trimită o solie.

Nu am adus aici nimic nou. Întreaga analiză a dialogului se regăsește în cuvinte scurte în comentariul lui Rași.
Bil’am a murit de mult, dar urmașii săi spirituali trăiesc printre noi. Mulți din ei reușesc chiar să-și păstreze aparențe de oameni cumsecade. Un singur lucru îi dă de gol. Limbajul.