Șofarul este chiar esența sărbătorii de Roș Hașana. În Tora Roș Hașana este numită Iom Terua, în traducere ”Ziua Suflatului din Șofar” (Bamidbar/ Numeri 29:1).

Rav Saadiah Gaon enumerează zece motivări simbolice ale poruncii de a  sufla  din șofar:

1)        Ros Hașana marchează aniversarea zilei în care Dumnezeu a creat  universul și a devenit Stăpânul acestuia. Suflăm din șofar precum se obișnuiește  să se sune din trâmbițe la încoronarea unui nou rege.

2)        Așa cum un rege poate proclama o perioadă de amnistie înainte de a pedepsi răufăcătorii așa și sunetul sofarului proclamă: Cine dorește să se căiască – să o facă acum. Daca nu, să nu se plângă mai târziu.”

3)        Pe muntele Sinai când ne-am angajat să respectăm Tora s-a auzit glasul șofarului. De Ros Hașana șofarul ne amintește să reînnoim acest angajament.

4)        Șofarul ne reamintește de sfaturile profeților și chemările lor la căință: De voi aduce sabie asupra unei țări … [străjerul] va suna din trâmbiță și va vesti poporul  (Iehezkel/ Ezekiel 33:2,3)

 5)       Sofarul ne amintește să ne rugăm pentru reclădirea Templului care a fost distrus cu trâmbițe.

6)        Sofarul, un corn de berbec, ne amintește de berbecul care a fost sacrificat în locul lui Ițhak, dar mai ales de devotamentul patriarhilor Avraham și Ițhak. Fie ca amintirea devotamentului lor să ne incline judecata spre bine!

7)        Sunetul șofarului îi înfricoșează pe toți care îl aud, precum spune profetul:  Sună oare trâmbița în oraș fără ca poporul să se înspăimânte? (Amos 3:6)

8)        Șofarul ne amintește despre viitoarea zi a judecății când se va sufla din Șofar.

9)        Sofarul ne aminește să tânjim la repatrierea exilaților precum spune profetul: În acea zi se va sufla dintr-un șofar mare și vor veni cei pierduți din țara Asiriei și cei izgoniți din țara Egiptului și se vor închina Domnului pe muntele cel sfânt din Ierusalim. (Ieșaaiahu/ Isaia 27:13)

10)      Șofarul ne amintește că va veni învierea morților, care va fi însoțită de sunetul Șofarului.