Toată lumea din Mainz îl cunoştea pe Rabinul Amnon care era un om înţelept şi săritor. Chiar şi ducelui de Mainz îi plăcea să vorbească cu el. “Amnon”, îl necăjea ducele, “ce păcat că eşti evreu şi nu poţi merge în Rai”.

“Vezi tu, stimate domn,”, îi răspundea Rabinul Amnon, “evreii cred că Dumnezeu îi răsplăteşte pe toţi oamenii buni.”

Dar acest răspuns nu a făcut altceva decât să-l enerveze pe duce. “Amnon,” a explodat el în cele din urmă, “converteşte-te acum sau mori!”.

“Dă-mi trei zile să mă hotărăsc”, a implorat Rabinul Amnon. Ducele a acceptat gândindu-se că în cele din urmă va asculta şi se va converti.

Rabinul Amnon s-a întors acasă profund supărat pe el că I-a dat ducelui ideea că există o posibilitate să se gândească la convertire şi să nege existenţa lui Dumnezeu. A refuzat să mănânce şi să bea până s-a îmbolnăvit. Toţi cei apropiaţi şi toţi cunoscuţii au venit să-l consoleze, dar Rabinul Amnon nu se putea ierta pentru greşeala comisă în faţa lui Dumnezeu.

După trei zile Rabinul Amnon nu s-a întors la Duce şi în cele din urmă au fost trimişi soldaţii după el.

“De ce nu mi-ai adus răspunsul în ziua pe care chiar tu ai fixat-o?” ”Am greşit”, a suspinat rabinul.”Ar fi trebuit să spun: Șema Israel, proclamând că nu există decât un singur Dumnezeu. Pentru aceasta trebuie să fiu pedepsit…”

“Şi pedepsit vei fi”, a suspinat Ducele.

După ore de tortură în mâinile soldaţilor ducelui, Rabinul Amnon a fost adus la sinagogă fiind pe moarte. Era Roș Hașana iar lumea era pe punctul să rostească Kedușa. “Vă rog”, a suspinat el,”deschideţi Aron Hakodeș ca să pot rosti o ultimă rugăciune.” Lumea s-a adunat să asculte. “Unetane Tokef”… Rabinul Amnon şi-a terminat rugăciunea şi a murit. Rugăciunea lui a devenit o parte importantă din serviciul de Roș Hașana şi Yom Kipur în care recunoaştem faptul că Dumnezeu este cel mai mare conducător al lumii.

 

Și voi recita sfințirea zilei

Înalță-se deci spre Tine sfinţirea, căci Tu eşti Dumnezeu nostru şi Rege

Să vestim puterea de sfinţenie a zilei, zi de cumplită înfricoşare.

În această zi se înalță Împărăţia Ta, se cântăreşte cu îndurare Tronul Tău şi Tu şezi pe el statornic.

Este adevărat! Tu eşti judecătorul, care decide, asista şi mărturiseşte.

Tu înscrii şi pecetluieşti, socoteşti şi numeri. Tu îţi aminteşti cele de mult uitate.

Tu deschizi cartea amintirilor.

Întâmplările se citesc de la sine, confirmate de mâna proprie a făptuitorului.

Șofarul cel mare suna; zgomot surd se aude.

Îngerii dau zor şi cuprinşi de un fior şi cutremurându-se ei anunţă: sosit-a ziua judecăţii.

Însăşi oştirile cereşti sunt chemate înaintea judecăţii Tale şi ele îşi vor lua osânda.

Tot ce este menit să păşească în lume, trece ca o turmă de oi în faţa Ta,

după cum ciobanul îşi vede turmă şi pentru numărătoare, trece oile pe sub toiagul său, la fel, Doamne, vezi de noi, numeri şi socoteşti şi pomeneşti sufletul a tot ce este viu.

Hotărăşti cele trebuitoare tuturor fiinţelor şi scrii tuturor ursita lor.

De Rosh Hashana se scrie şi de Yom Kipur se pecetluieşte:

Câţi să dispară şi câţi să se nască

Cine să vieţuiască şi cine să moară

Cine să trăiască până la capătul vieţii sale şi cine nu

Cine să piară prin apă şi cine prin foc

Cine prin sabie şi cine prin fiară sălbatică

Cine prin foamete şi cine prin sete

Cine prin vijelie şi cine prin ciuma

Cine să moară sugrumat şi cine să piară zdrobit

Cine să sărăceasca şi cine să se

îmbogăţească

Cine să fie înjosit şi cine să fie înălţat

Întoarcerea la credinţa, rugăciunea, fapta bună şterg destinul.

 

 

Unetane tokef

Unetane tokef kedușat haiom ki hu nora vaiom

Uvo tinasei malhuteha vikon behesed kiseha

Veteișev alav beemet

Emet ki ata hu daian umohiah viodaia vaeid

Vehoteiv vehoteim vesofeir umoneh

Vetizkor kol hanișkahot.

Vetiftah et sefer hazihronot.

Umeiailav ikarei vehotam iad kol adam bo.

Uveșofar gadol itaka vekol demama daka ișama.

Umalahim ieihafeizun vehil urada ioheizun veiomru hinei iom hadin.

Lifkod al țeva matom badin ki lo izku vaineha badin.

Vehol baei olam iavrun lefaneha kivnei maron

Kevakarat roeh edro maavir țono tahat șivto.

Kein taavir vetispor vetimneh vetifkod nefesh kol hai

Vetahtoh kițba lehol briah vetihtov et gezar dinam

Beroș hașana ikateivun uveiom tzom kipur iehateimun

Kama iavorun vehama ibareiun

Mi ihie umi iamut

Mi vekițo umi lo vekițo

Mi vaeiș umi vamaim

Mi vaherev umi vahaia

Mi vara’av umi vațma

Mi vara’as umi vamageifa

Mi vahanika umi vaskila

Mi ia’ani umi ia’așir

Mi iușpal umi iarum

Utșuva utfila utzdaka ma’avirin et roa hagzeira

וּנְתַנֶּה תֹּקֶף קְדֻשַּׁת הַחַיִּים, כִּי בְּצֶלֶם אלוהִים בָּרָא אֶת הָאָדָם
ובוֹ נִבָּחֵן בְּמַלְכוּתֶךָ
וּבְדַרְכֵי חֶסֶד כִּסְאֲךָ
ותִּגָלֵה תַּרְבּוּת אֱמֶת עַם סְגֻלָּתְךָ.

ובְשׁוֹפָר גָּדוֹל יִתָּקַע.
וְקוֹל דְּמָמָה דַקָּה יִשָּׁמַע: הִנֵּה יוֹם הַדִּין!

בְּרֹאשׁ הַשָּׁנָה יִכָּתֵבוּן
 וּבְיוֹם צוֹם כִּפּוּר יֵחָתֵמוּן
כַּמָּה יַעַבְרוּן וְכַמָּה יִבָּרֵאוּן
מִי יִחְיֶה מִסַּל הַתְּרוּפוֹת וּמִי ימוּת
מִי בְּקִצּוֹ וּמִי בּרִבִּית קצוּצָה
מִי בְּנִתּוּק שָׁעוֹן הַמַּיִם וּמִי יַצִּית עַצְמוֹ בָּאֵשׁ
מִי בַחֲנִיקָת חוֹבוֹת וּמִי בַתִספורות
מִי ישָפֵל בְּבִטּוּחַ הַלְּאֻמִּי וּמִי יָרום בַּריאלִיטִי
מִי בַּתור לחֲבִילַת מָזוֹן וּמִי בְּתַּו הַזָּהָב
מִי בְּצֵ’ק חוֹזֵר וּמִי בְּצֵ’ק-אִין
מִי בְּאֹהֶל וּמִי בְּמִגְדָּל צָמֶרֶת
מִי שנַאוצֶר בַּמְּלוּנָה וּמִי בַּממשָלָה
מִי ישָמַע וּמִי כְּקוֹרֵא בַּמִּדְבָּר
מִי יְחֻבַּר וּמִי יוָתֵּר שָׁקוּף
מִיהוּ זֶה וּמִי וָמִי
וּמִי מַעֲבִיר אֶת רֹעַ הַגְּזֵרָה?

אֱמֶת כִּי אַתָּה הוּא יוֹצְרָם
וְאַתָּה יוֹדֵעַ כַּלְכָּלָתּם וקָלְקָלָתַּם
בְּנַפְשָׁם יָבִיאוּ לַחְמָם
וְלַמְּחָאָה לֹא תִקְצַר יָדָם
בּרוּחוֹת מִלְחָמָה יתַּעתּעוּם
ומְרוּחַ חָפְשִׁיָּה לֹא נוֹתר בָּם מאוּם
אֲבָל שָׂרֵיהֶם ונְצִיגָם
אַתָּה יוֹדֵעַ סוֹדָם
כִּי הֵם בָּשָׂר וָדָם
מַה יֹאמְרוּ בְּהַגִּיעַ עִתָּם?

יְהִי רָצוֹן מִלְּפָנֶיךָ
שתִּפְתח לֵב מֶמְשַׁלְתּנו עֲלֵינוּ לְטוֹבָה
והַמֵס אֶת עָרְלַת לְבָבָם
גּלֶּה אֶת עֵינֵיהֶם לִרְאוֹת נְכוֹחָה
וַיִּרְאוּ אֶת עַמְּךָ יִשְׂרָאֵל
ואֶת כָּל אָדָם וכָּל חַוָּה
וַיַּעֲשׂוּ שלִיחוּתָם נֶאֱמָנָה
בִּדְאָגָה לְחַיֵּי אֱנוֹשׁ בְּכָבוֹד וֶבֶּאֱמוּנָה
ויּגָדְּלוּ אֶת צַלְמוֹ שֶׁל הָאָדָם
ובכָך יְרוֹמְמוּ את צַלמֶךָ
מֶלֶך אֵל רָם וְנִשָׂא.