Și a grăit Moșe către HASHEM și a spus. Să numească HASHEM … un om peste neam. … și să nu fie neamul lui HASHEM ca turma care nu are păstor. Și a grăit HASHEM către Moșe: Ia îl pe Iehoșua fiul lui Nun, bărbat care are har în el și pune-ți mâna pe el. (Num 27:15-18)

Cuvintele lui Moșe pot fi înțelese numai în contextul în care au fost spuse. Ele vin după ce fratele său, Aharon, înainte de a muri și-a văzut fiul Elazar investit ca Marele Preot – Cohen Gadol. Ele vin imediat după ce a fost soluționată problema moștenirii lui Țlofhad care nu a avut fii ci doar fiice. Ca și cum s-ar fi rugat fără cuvinte să-și vadă și el fiul moștenindu-i poziția de conducător al neamului.

Moșe și-a văzut dorința doar pe jumătate împlinită. Și-a numit succesorul prin actul simbolic de a-și sprijini mâna pe el. Neamul nu a rămas ca turma fără păstor, dar succesorul nu a fost din seminția sa. Acceptarea lui Moșe, asemeni rugii sale, a fost fără cuvinte.  

Un Cohen Gadol oficiază. Menirea lui este de a repeta proceduri. Nimeni nu este mai potrivit pentru a îi ocupa locul decât fiul său, care din fragedă copilărie l-a urmărit cu privirea.

Care este însă menirea unui conducător? Care a fost calitatea care l-a calificat pe Iehoșua pentru a fi numit păstor al neamului său? Din textul Torei care are har în el nu înțelegem mai nimic. Rași apropie puțin cuvintele Torei de înțelegerea noastră scriind: “care va putea să se împotrivească harului fiecăruia în parte”. Cuvintele lui Rași au și ele la rândul lor nevoie de a fi explicate.

Fiecare din noi are felul lui de a aprecia și felul lui de a judeca. Fiecare își trage propriile sale concluzii, sprijinite pe argumente care i se par atotconvingătoare. Lăsați în voia noastră, am merge fiecare pe calea lui, asemeni oilor fără păstor. Menirea păstorului este de a își aduna și a își aduce turma pe calea de el decisă. Nu prin exercițiul violenței sau al autorității ci prin a găsi cuvintele care îl conving pe fiecare în parte.

Fiecare situație are specificul ei. Nu avem nici o siguranță că ceea ce a fost de folos ieri va fi de folos și astăzi. Pentru a conduce eficient avem nevoie de o perpetuă reînnoire. Nimic nu e mai dăunător conducerii decât repetarea necugetată a unei rutine. Nimeni nu este mai nepotrivit pentru a își conduce semenii decât fiul care pășește cu pioșenie pe urmele tatălui său.