Și a grăit HAȘEM către Moșe: Ia ți-l pe Yehoșua fiul lui Nun,om cu duh într-însul, și pune-ți mâna pe el. … Și dă-i din slava ta ca să-l asculte toată obștea fiilor lui Israel. (Bamidbar/Numeri 27:18-20)
Rași, atent la fiecare cuvânt care pare de prisos, scrie: ”din slava ta” și nu toată slava ta. De aici învățăm că fața lui Moșe era precum soarele fața lui Yehoșua precum luna. Grăitoare pildă. Cel care primește lumina de la altul nu va avea niciodată strălucirea sursei.
Trecerea puterii este un element central al pericopei. El se regăsește în Haftara. Citim acolo despre profetul Eliahu, descendentul lui Pinhas, în opinia cabaliștilor chiar reîncarnarea lui, care îl investește pe Elișa profet în locul său.
Înainte de a urca în cer într-un car de foc tras de doi armăsari de foc îi cere profetul Elișa maestrului său: … să fie îndoit cât duhul tău asupra mea (Melachim Alef/1Regi 2:9). Maestrul îi răspunde: … greu lucru ai cerut. (Rași: Nu pot să dau mai mult decât am) Dacă mă vei vedea luat de lângă tine va fi așa și dacă nu, nu va fi. Acest ”duh”, deși o noțiune pur spirituală, a avut și un impact practic. Rași face socoteala că profetul Elișa a înviat de două ori mai mulți morți decât a înviat profetul Eliahu.
Despre semnificația vederii momentului despărțirii am citit câteva explicații, dar tot nelămurit am rămas. Mai important este să înțelegem de ce a fost vrednic profetul Elișa să dobândească un duh îndoit decât al maestrului său. Voi aduce cu mici modificări răspunsul dat de rabinul Ari Kahn și publicat pe site-ul Aish Hatorah.
Moșe și-a condus neamul în vremuri grele. Nu aveau nici hrană nici apă. Pentru toate se bizuiau pe miracolele făcute de Moșe. Pe pământul Israelului, în schimb, se găseas din belșug atât apă cât și și hrană. Le rămănea doar să trudească pentru a le dobândi. Doar pe câmpul de luptă mai aveau nevoie de miracolele conducătorului.
Profetul Eliahu a trăit în timpul regelui Ahav. El s-a confruntat cu idolatria impusă de curtea regală, dar Ahav era un rege puternic, temut de toți vecinii. În timpul profetului Elișa țara a slăbit și vrăjmașii au prins curaj. Era deja nevoie de miracole pentru a apăra neamul. Profetului Elișa i-a fost încredințată această misiune.
În toate neamurile marii conducători apar în vremuri de restriște. În vremuri de pace și prosperitate, mai puțin. Conducătorii sunt aceiași, doar că în vremuri grele HAȘEM îi inspiră. Dincolo de meritul lor personal, HAȘEM ia în socoteală nevoile neamului.