Pericopa Behukotai 5776
Dacă [pe calea] legilor mele veți merge și poruncile mele le veți păstra și le veți îndeplini… Și voi da pace în țară… și oștiri nu vor trece prin țara voastră (Lev 26:3,6)
Dacă va fi pace, de ce mai trebuie spus că oștiri nu vor trece prin țară? Talmudul interpretează că nici măcar oștiri pașnice nu vor trece prin țară spre a se lupta pe alte meleaguri. Această interpretare a versetului este legată de tragedia regelui Yoșiahu (2Re 22:1-23:30), unul din ultimii regi ai Iudeei din perioada Primului Templu.
Bunicul său, regele Menașe și tatăl său, regele Amon au fost dintre cei mai răi, idolatri, vărsători de sânge și perverși regi ai Iudeei. Sub domnia lor Templul din Ierusalim a fost lăsat în paragină și umplut cu idoli. Regele Yoșiahu a decis să consolideze și să curețe Templul.
În Templu s-a găsit un sul de Tora deschis la pericopa săptămânii noastre, cu binecuvântările și blestemele printre care distrugerea Templului și exilul. A înțeles că lui i-a fost adresat mesajul și i s-a înmuiat inima. A trimis soli la profeta Hulda care l-a asigurat că el va muri în pace și numai după aceea se vor împlini cele scrise.
Conștient de primejdia iminentă, regele Ioșiahu a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a curăța țara de idoli și idolatrie. Templele și altarele au fost dărâmate. Până și în casele oamenilor s-au făcut percheziții și au fost scoși, sfărâmaţi și arși toți idolii ascunși. Urmă de idol părea să nu fi rămas pe tot teritoriul Iudeii.
Părea. În spatele ușilor duble și-au făcut noi idoli. Jumătate pe o foaie și jumătate pe cealaltă. Când intrau zbirii și ușa rămânea deschisă nu se cunoștea nimic. Când se închideau ușile, din cele două jumătăți se îmbina chipul unui idol.
După ce a făcut toate acestea, s-a întâmplat că Faraonul Necho, regele Egiptului a avut război cu regele Asiriei. Pe drum spre câmpul de luptă a trecut pașnic pe teritoriul Iudeei. Regele Yoșiahu amintindu-şi de promisiunea că nici măcar oștiri pașnice nu vor trece prin țară și sigur de sine că întregul neam îndeplinește cum se cuvine poruncile Torei i-a ieșit în întâmpinare. Lupta s-a dat la Meghido și trupul regelui Yoșiahu a fost ciuruit de săgeți. Cu ultima suflare el și-a a înțeles greșeala. Profetul Yeremiahu l-a jelit amarnic.
Povestea e tristă, dar e important să o cunoaștem. Ea ne luminează calea spre o mai lucidă atitudine față de propria noastră credință.
Ca sursa Providentiala de imperative morale, Torah, si in aceasta situatie “aminteste” respectarea comprehensiva a legilor care rinduiesc o societate ideala. Conceptul de a nu ingaduii “raul” – osti marsaluind catre cea mai grava averah, RAZBOIUL – in sinul tarii tale, simbolizeaza felul in care viata fiecaruia, familia, obstea din care faci parte, intreaga societate trebuiesc rinduite.
Sa nu ingaduim nici un rau posibil sa salasluiasca intre noi, deci respectarea tuturor legilor Torei si astfel pacea, conditia esentiala pentru ca Moshiah sa ne binecuvinteze cu prezenta sa, va fi implinita.
Fara nici o contradictie, aici vedem ca pentru asta trebuie facut CEVA, chiar luptat cu sacrificii ultime . Citi soldati a pierdut Eretz Israel pentru a dobindii pacea in tara noastra !!!