Pereq Şira (tradus de Liliana Vois, C.E. Satu-Mare)
Pereq Şira, este un imn pe care elementele creaţiei (astrele, cerul, animalele, plantele, etc.) îl înalţă Creatorului nostru, prin atribuirea unui verset din Tanach. Conceptul de bază susţinut de Pereq Şira este că fiinţa umană poate învăţa de la fiecare element al naturii, versetele conţinând indiciile eticii sau filozofiei de reţinut. Omul este coroana creaţiei, cel făcut în chipul şi asemănarea (baţelmeinu- kidmootenu) lui Kadoş Baruchu, având misiunea principală de a eleva lumea căzută. De aceea, atunci când omul citeşte versetele biblice, elementele din natură citate, respectiv cerul, apele, grânele, vietăţile, etc. primesc un impuls energetic permiţând contrapărţii lor celeste să se alăture corurilor îngereşti care slăvesc neîncetat măreţia şi bunătatea nesfârşită a Creatorului nostru; este principiul pe care se bazează şi rugăciunile, gândurile bune, pomenile pe care le facem pentru sufletele apropiaţilor noştri care nu mai sunt în trup.
Există mai multe variante ale acestei rugăciuni cunoscute şi folosite încă din secolul al zecelea.
Versiunea de faţă a fost compilată folosind traducerea în limba engleză a Rabinului Eliezer Rafael (Lazer) Brody şi cea în limba ebraică oferită de Zion Nefeş (WWW. Daily Zohar.com). Transliterarea facilitează citirea versetelor pentru cititorul care nu vorbeşte sau nu cunoaşte alfabetul şi pronunţia limbajul sfânt, laşon kodeş.
Este de folos să scanăm rândurile în aramaică-ebraică pentru că limba ebraică, nu este doar limba vorbită de poporul lui Israel ci, conform sfântului Zohar, este păstrătoarea codurilor sfinte pe care Ha Kadoş Baruchu le-a folosit pentru a aduce în fiinţă întreaga Creaţie şi creaţie. Fiecare literă este o pecete de lumină aplicată pe sufletul nostru, este un sunet care se propagă la nesfârşit prin spaţiu, timp şi dincolo de acestea, ca mărturie a iubirii noastre faţă de Părintele, Regele şi Stăpânul nostru. De altfel, descoperirile ştiinţifice din domeniul fizicii cuantice, a electromagnetismului şi medicinei holistice revelează chiar şi pentru sceptici această realitate accesibilă, până în ultimele decenii, doar misticilor. Este suficient să studiem doar cercetările asupra inteligenţei apei (Masaru Emoto) sau fotografiile Kirilian ca să ne convingem că rugăciunea, rostită în orice limbă, meditaţia, iradierea sentimentului de gratitutine, sau orice altă formă de inducere a stării de Şalom, are un impact pozitiv asupra mediului invizibil din jurul nostru şi a creaţiei ca întreg.
Pentru că omul şi-a pierdut sfinţenia Tetragrama Divină era rostită, încă de pe vremea lui Solomon, doar de Cohen în ziua de Yom Kippur fiind înlocuită în rugăciunile zilnice de numele Adonai folosit, de altfel, de Moise însuşi (de exemplu în Psalmul 90:17). În citatul din Isaia 26:4 şi în Psalmul 150:6 este prezentat Numele YA`H, [folosit de peste 50 de ori în Tanach, şi pentru prima oară de Moşe după trecerea prin Yam Suf) iar cel din Psalmul 19:2 şi 29:3 foloseşte [Numele] EL.
Conform primelor cinci Principii ale Credinţei Iudaice (enunţate de Moşe ben Maimon, acestea fiind în număr de 13) care tratează despre natura şi existenţa lui Dumnezeu, Dumnezeu este unic şi nu există nici o unitate sau unicitate care să fie asemenea Lui, iar conform primelor două Porunci rostite de Dumnezeu la muntele Sinai (Exodul 20: 4-6) ne este interzis să încercăm să ne ”facem” alt Dumnezeu. A ne ’face’ alt Dumnezeu, poate însemna şi a ne imagina că Acesta ar fi, de exemplu, lumină. Totuşi, Dumnezeu ne-a permis să cunoaştem câte o fărâmă infimă din Atributele Sale, exprimate prin diferitele Nume enunţate în Tanach. Dar când citim rugăciunea în laşon kodeş/limba sfântă, înlocuim aceste Nume cu Adonai, adică Domn. Aceasta pentru ca nu cumva să încălcăm din neatenţie, chiar şi fără intenţie, ce-a de-a treia Poruncă, ’să nu iei Numele Domnului Dumnezeului tău în deşert’.
Pereq Şira este o rugăciune care poate fi citită zilnic. Unii rabini recomandă citirea ei timp de 40 de zile consecutiv. Fie ca Prea Sfântul, Ha Kadoş Baruchu să ne inspire pe fiecare din noi să ne angajăm în citirea acestei rugăciuni după puterile şi nevoile noastre şi să ne acorde graţia Sa.
INTRODUCERE
Rabinul (Yehuda Hanassi) a spus: ”Cel ce dedică [timp pentru a recita] Pereq Şira în lumea aceasta, câştigă meritul de a studia şi învăţa, de a respecta, de a oficia şi de a se ocupa cu Tora şi preceptele sale iar studiul său va fi încununat de succes şi va fi protejat de ispitele rele şi de tot răul, şi de pedeapsa cu moartea şi de verdictul de a ajunge în Gehenom şi de chinurile dinainte de venirea lui Mesia; se va bucura de lungime de zile iar răsplata sa este viaţă în Lumea Ce Va Să Vină.
Se ştie că Rabinul Eliezer a spus: Mărturisesc că, oricine se dedică recitării zilnice a rugăciunii Pereq Şira – îşi câştigă loc în Lumea Ce Va Să Vină, şi este protejat de calamităţi şi de ispita cea rea şi de judecată severă şi de Satan şi de orice fel de rău şi judecată. ’Dedicaţi-vă din toată inima şi din tot sufletul studiului căilor Mele şi păziţi porţile Sanctuarului Meu şi să împliniţi legile şi poruncile Mele. Tora Mea să o păstraţi în inimile voastre şi veneraţia faţă de Mine în ochii voştri. Păziţi-vă gura şi limba de orice exagerare ori vină, iar Eu voi fi cu voi oriunde veţi merge şi vă voi învăţa înţelepciune şi cunoaştere în toate’. Acceptaţi întru totul că tot ceea ce Ha Kadoş Baruchu/Prea Sfântul, Binecuvântat Fie El a creat, le-a creat întru Slava Sa, după cuvintele (Isaia 43:7) ”Pe toţi cei ce poartă Numele Meu pe care i-am făcut spre slava Mea, pe care i-am întocmit şi i-am alcătuit!”
Înţelepţii noştri, binecuvântată le fie amintirea, susţin că, după ce Regele David a încheiat [de compilat] Cartea Psalmilor a trăit un sentiment de exaltare. Şi a spus în faţa Prea Sfântului, Binecuvântat fie El, ’Există oare în Lumea Ta, o creatură care să – [Ţi] fi înălţat mai multe rugăciuni şi imnuri de slavă decât mine?’ În aceeaşi clipă, în faţa sa a apărut o broască şi i-a spus: ’Davide, nu te lăuda căci mai multe cântece de mulţumire şi slăvire înalţ eu. În plus, trei mii de pilde se spun despre fiecare sonet pe care-l recit eu căci scris este (1Regi 4:32)”A rostit trei mii de pilde şi a alcătuit o mie cinci cântări”. De asemenea, eu sunt implicată într-o mare miţva/binefacere, şi iată care este acea miţva: ’Pe malul apelor trăieşte o vietate care se hrăneşte doar cu (creaturi) din apă şi când îi este foame, mă înghite pe mine. Aşadar, eu împlinesc miţva/binefacerea despre care se spune (Proverbe 25: 21-22) ”Dacă este flămând vrăjmaşul tău, dă-i pâine să mănânce, dacă-i este sete, dă-i apă să bea; căci făcând aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui şi Adonai [YodHeiVav`Hei] te va răsplăti”. Dar citeşte ”te va desăvârşi” în loc de ’te va răsplăti’.
CAPITOLUL UNU
- Cerurile [iată] ce spun?: ’Cerurile spun Slava lui Dumnezeu-Kavod EL* şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui’. (Psalm 19:2)
Şamaim ma hem omrim: Haşamayim mesaprim kevod-EL u-ma-ase iadav maghid ha-rachia.
- Pământul [iată] ce spune:”(Un psalm al lui David). Al YodHeiVav`Hei-Domnului este pământul cu tot ce este pe el, lumea şi cei ce o locuiesc.(Psalm 24:1). Şi mai spune: De la marginile pământului auzim cântând: ”Slavă celui neprihănit!” Dar eu zic: ’Sunt pierdut! Sunt pierdut! Vai de mine!’ Jefuitorii jefuiesc, jefuitorii se înverşunează la jaf.” (Isaia 24:16).
Areţ ma hi omeret: (Le David Mizmor) La Adonài ha-areţ umloah tevel ve-ioşvei vah. Ve omer: Miknaf ha-àreţ zemirot şamanu ţ`vi la ţadik va-omer, Razi-li, razi-li Oi li bogdim bagadu u-ve-ghed bogdim bagadu.
- Grădina Raiului/Gan Eden [iată] ce spune: ”Scoală-te crivăţule! Vino, vântule de miazăzi! Suflaţi peste grădina mea, ca să picure mirosurile din ea! Să intre iubitul meu în grădina lui şi să mănânce din roadele ei alese!” (Cântarea Cântărilor 4:16).
Gan Eden ma hu omeret: Uri ţafon u-voi teiman ha-fichi gani yizlu ve-samav yavo dodi le gano ve-yochal peri megadav.
- Gehenomul [iată] ce spune: ”Căci el a potolit setea sufletului însetat şi a umplut de bunătate sufletul flămând.” (Psalm 107:9)
Ghehinom ma hu omer: Ki hişbia nefeş şokeka ve nefeş re-eva mile tov.
- Deşertul [iată] ce spune: Pustia şi pământul sterp se vor bucura; deşertul se va veseli şi va înflori ca trandafirul”. (Isaia 35:1)
Mid-bar ma hu omer: Yesusum midbar ve-ţiya ve-taghel arava vetifrach kachavaţalet.
- Ogorul/Câmpul [iată] ce spune: YodHeiVav` Hei a întemeiat pământul cu înţelepciune şi prin pricepere a întărit cerurile”. (Proverbe 3:19).
Sadot ma hem omrim: Adonài be-chochmah iàsad areţ, konen şamàim bitvuna.
- Apele [iată] ce spun: De glasul Lui urlă apele în ceruri; El ridică norii de la marginile pământului, dă naştere la fulgere şi ploaie şi scoate vântul din cămările lui”. (Ieremia 51:16).
Maim ma hem omrim: Le-kol tito hamon maim başamaim va-ia-al nesi-im mikţe areţ berakim lamatar asa vaioţe ruach meoţrotav.
- Mările [iată] ce spun: Dar mai puternic decât vuietul apelor mari şi mai puternic decât vuietul valurilor năpraznice ale mării este YodHeiVav`Hei în locurile cereşti”. (Psalm 93:4).
Iamim ma hem omrim: Mikolot maim rabim adirim mişbe-rei iam adir bamarom Adonài.
- Râurile [iată] ce spun: Să bată din palme râurile, să strige de bucurie toţi munţii!” (Psalm 98:8).
Neharot ma hem omrim: Neharot imchaukaf iachad harim ieranenu.
- Izvoarele [iată] ce spun: Cântăreţii şi cei de la flaut strigă: ’Toate izvoarele mele sunt în Tine’’.
Maeinot ma hem omrim: Ve-şarim kecholelim kol – ma-aianai bach.
Comments
Pereq Şira (tradus de Liliana Vois, C.E. Satu-Mare) — No Comments
HTML tags allowed in your comment: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>