Pericopa Behukotai 5776

Cancelaria Rabinică Posted on by

Dacă [pe calea] legilor mele veți merge și poruncile mele le veți păstra și le veți îndeplini… Și voi da pace în țară… și oștiri nu vor trece prin țara voastră (Lev 26:3,6) Dacă va fi pace, de ce mai trebuie spus că oștiri nu vor trece prin țară? Talmudul interpretează că nici măcar oștiri pașnice nu vor trece prin țară spre a se lupta pe alte meleaguri. Această interpretare a versetului este legată de tragedia regelui Yoșiahu (2Re 22:1-23:30), unul din ultimii regi ai Iudeei din perioada Primului Templu. Bunicul său, regele Menașe și tatăl său, regele Amon au fost dintre cei mai răi, idolatri, vărsători de sânge și perverși regi ai Iudeei. Sub domnia lor Templul din Ierusalim a fost lăsat în paragină și umplut cu idoli. Regele Yoșiahu a decis să consolideze și să curețe Templul. În Templu s-a găsit un sul de Tora deschis la pericopa … Citește mai departe…

pericopa Behar 5776

Cancelaria Rabinică Posted on by

Dacă… îi va da mâna și va găsi cât trebuie pentru răscumpărare. Și va număra anii cât a fost vândută și va da înapoi cumpărătorului restul și se va întoarce la moșia sa. (Lev 25:26,27) În Talmud, tratatul Baba Meția fila 30b găsim următorul text: A spus Rabi Iohanan: Nu a fost distrus Ierusalimul decât pentru că au judecat după legile Torei. [Întreabă Talmudul:] După legile tâlharilor [ar fi trebuit] să judece? [Răspunde Talmudul:] Pentru că insistau pe litera legii și nu renunțau la ceea ce li se cuvenea. Legea, deși absolut necesară, nu este suficientă pentru a asigura pe termen lung stabilitatea societății. Fără a o încălca în mod vădit bogații pot continua să se îmbogățească lăsându-i pe cei săraci tot mai săraci. O asemenea societate nu va mai avea vigoarea pentru a ține piept amenințărilor din afară sau chiar revoltelor din sânul ei.  Grija pentru cei nevoiași nu … Citește mai departe…

Behar 5776

Cancelaria Rabinică Posted on by

Din fragmentul din Tora care se citește în acest Șabat (Levitc 25:1-26:2) aflăm cum Dumnezeu le-a dat evreilor porunca referitoare la anul de Șmita (anul șabatic) și cel de Iovel (jubileul), în care sclavii devin oameni liberi, iar pământurile se reîntorc în posesia proprietarilor inițiali, precum și diferitele situații particulare posibile, sau chiar excepții de la regulă. Asta pe scurt. Pentru că în detaliu pericopa de față, deși una dintre cele mai scurte din întreaga Toră,  ne spune mult mai multe. Ne spune cum trebuie să muncim, dar și să ne odihnim, atât noi, cât și natura. Ne spune cum trebuie să gospodărim mediul din jurul nostru, în așa fel încât atât noi, cât și natura, să avem timp să ne regenerăm. Ne spune că nu suntem stăpânii naturii, că nu o putem folosi după pofta inimii, ci că trebuie să fim mereu conștienți că suntem tineri și efemeri în … Citește mai departe…

Pericopa Emor 5776

Cancelaria Rabinică Posted on by

Și să vă numărați din ziua care urmează după sărbătoare din ziua în care veți aduce snopul legănat șapte săptămâni… (Lev 23:15) Firesc ar fi fost să fie scris: “să numărați”. Așa găsim și în traducerile în limba Română. Care este rolul acestui “vă”? Ce sens are răsfrângerea numărătorii asupra persoanei care numără. Au fost emise câteva păreri. Cea mai larg acceptată spune că nu este suficient ca unul să țină socoteala pentru toți. Fiecare trebuie să numere pentru el însuși. Aceasta este și practica în sinagogă. La lăsatul nopții, adică la începutul zilei conform calendarului evreiesc, după ce s-a încheiat rugăciunea de seară oficiantul rostește binecuvântarea și numără ziua. Enoriașii nu se mulțumesc cu ceea ce au auzit ci rostesc și ei binecuvântarea și numără și ei cu voce tare ziua. Celor care locuiesc în vecinătatea sinagogii nu le este prea greu să se adune la lăsatul nopții. Astăzi, … Citește mai departe…

Emor 5776

Cancelaria Rabinică Posted on by

În pericopa acestei săptămâni ni se spune: „Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: „Iată sărbătorile Domnului, pe care le veți proclama ca adunări sfinte, iată sărbătorile Mele” (Levitic 23:2) Sărbătorile, în iudaism, sunt una dintre legăturile cele mai profunde între om și D-zeu. Sunt acele momente în care suntem obligați să ne aducem aminte de el, să ne aducem aminte de ce suntem evrei, de ce strămoșii noștri au ales să fie evrei, și de ce și noi, azi, alegem să rămânem evrei. Dar pentru ca omul să poată să celebreze aceste sărbători are nevoie de un calendar, iar existența calendarului implică unul din cele mai importante elemente, poate chiar conceptul fundamental în înțelegerea Iudaismului – Acela de TIMP. Dacă ne întoarcem la începutul Torei, aflăm că: Bereșit bara Așem Et Hașamaim ve’et haareț – „La început, D-zeu a creat cerurile și pământul.” (Geneza 1:1) De ce Bereșit și nu … Citește mai departe…

Pericopa Kedoșim 5776

Cancelaria Rabinică Posted on by

Nu purta vorba și nu te da la o parte când viața aproapelui tău este în primejdie Eu sunt HAȘEM (Lev 19:16)  Bârfa și purtarea vorbei, deși nu le privim ca cele mai demne și virtuoase acțiuni, suntem departe de a le considera păcate. În timp ce calomnia, mai ales cea falsă, a fost recunoscută ca infracțiune, răspândirea zvonurilor aparent inofensive este privită cu prea multă îngăduință. În Tora bârfa este clar interzisă. Pentru a nu îi subestima gravitatea, ea este menționată în același verset cu interdicția de a te da la o parte când viața aproapelui este în pericol și ai posibilitatea să îl salvezi. Tora ne sugerează: Fiți atenți, o vorbă aruncată fără chibzuință poate să se rostogolească și să pună în pericol chiar viața aproapelui. Maimonide (Hilhot Deot 7:2) scrie: Care este purtătorul vorbei? Cel ce face afirmații și se duce de la unul la altul și … Citește mai departe…

Mesaj de Yom Hazikaron

Cancelaria Rabinică Posted on by

Excelența voastră doamna Tamar Samaș, ambasadorul Statului Israel, distinși oaspeți, Când vă privesc mi se întărește încrederea într-un viitor mai bun. Fiecare din voi și-a întrerupt activitatea și a venit la Templul Coral pentru a omagia memoria fiilor națiuni noastre, cei care au fost și nu mai sunt printre noi, cei care au plătit cu prețul vieții dorința de a îi apăra pe cei ce le erau dragi.  O națiune care are își prețuiește memoria are viitor. Să ne rugăm cu toții ca violența să nu își mai primească tributul și în curând să se împlinească profeția (Isa 2:4)   וכתתו חרבותם לאתים וחניתותיהם למזמרות ולא ישא גוי אל גוי חרב ולא ילמדו עוד מלחמה  Preface-vor săbiile în fiare de pluguri și lăncile lor în cosoare; nici un neam nu va mai ridica sabia împotriva altuia și nu vor mai învăța războiul. Rabin Rafael Shaffer

Citește mai departe...

Pericopa Aharei Mot 5776

Cancelaria Rabinică Posted on by

Cu acestea va veni  Aharon în Sfânta Sfintelor … Cu o cămașă de cânepă sfințită se va îmbrăca și pantaloni de cânepă vor fi pe el și cu un brâu de cânepă își va lega mijlocul și cu un acoperământ de cânepă își va acoperi capul… (Lev 16:3-4) În pericopa Tețave am citit despre hainele sacre pe care le purtau Cohenii când slujeau în Tabernacol sau în Templul din Ierusalim. Cohenii de rând purtau patru haine: cămașă, pantaloni, brâu și acoperitoare de cap, toate din pânză simplă de cânepă. Cohen Gadol, marele preot mai purta încă patru haine, două din ele cu aur masiv, iar două cu fireturi de aur și împodobite cu nestemate. Tot anul Cohen Gadol slujea îmbrăcat cu tot fastul. O singură dată pe an, în  cel mai solemn moment din ziua de Iom Kipur, când intra în Kodeș Hakodașim  – Sfânta Sfintelor, el era îmbrăcat ca … Citește mai departe…

Pesah 5776

Cancelaria Rabinică Posted on by

Unul din primele fragmente pe care le citim în Hagada este „Hineni muħan umzuman lekaiem hamiţva lesaper biiţiat Miţraim. / Iată-mă pregătit să îndeplinesc porunca povestirii ieşirii din Egipt.” Pregătiți să povestim…dar învățații noștri ne învață că nu este suficient să citim povestea, trebuie să ne identificăm cu relatarea, căci ”în fiecare generație fiecare trebuie să se considere ca și cum el însuși a fost scos din Egipt” . Pentru noi istoria nu este doar o pagină de carte, recitită din când în când. Asta este ce ne arată Hagada de Pesah – că de fapt nu e atât istorie, cât memoria identitară a tuturor generațiilor de evrei ce au fost până acum, și care vor fi vreodată. Intrăm în Pesah, sărbătoarea cu cel mai complex ritual. Zilele trecute au fost  zilele în care ne-am straduit să eliminam din casă tot hameț-ul, scotocind fiecare colțișor, întorcând fiecare lucru, scuturând fiecare … Citește mai departe…

Pesah

Cancelaria Rabinică Posted on by

Pesahul, prima mare sărbătoare iudaică menţionată în Tanah, este respectat şi celebrat de mai mulţi evrei decât oricare altă sărbătoare a calendarului iudaic. Un studiu recent a arătat că 99% din populaţia Israelului respectă această sărbătoare într-un fel sau altul – mâncând maţa, abţinându-se de la mâncărurile interzise de Pesah (hameţ), făcând o curăţenie amănunţită a caselor, participând la un Seder sau la un serviciu sinagogal. Este uşor de înţeles de ce evreii sunt atraşi de Pesah, având în vedere rădăcinile adânci ale acestei sărbători în istoria lor. Pesahul celebrează ieşirea poporului lui Israel din robia egipteană şi serveşte ca memento al importanţei luptei continue pentru libertate a fiecărei generaţii. Adăugând, la conceptul spiritual de bază, spiritul festiv şi tipurile speciale de mâncăruri specifice Pesahului, rezultă o celebrare aparte în rândul sărbătorilor iudaice. Pesahul a fost la început şi a rămas în special o sărbătoare de familie. Tora (Exodul 12) … Citește mai departe…