Șofarul ca simbol
În vremurile noastre un Șofar se cumpără de la magazinul de obiecte de cult. În vremurile vechi, pe lângă rolul său sacru, Șofarul era goarna care suna deșteptarea sau alarma, toba care aduna târgoveții să asculte decretul venit de la stăpânire, trâmbița de la ceremonia de încoronare, iar la nevoie era folosit să tragă o gură de apă dintr-un pârâu. „Sună oare Șofarul în cetate fără ca poporul să se înspăimânte?” întreabă profetul Amos (3:6). Când auzim Șofarul în ziua de Roș Hașana, nu vrăjmașii ne înspăimântă și nu pentru apărarea cetății ne pregătim. Ne pregătim cu fapte bune pentru judecata ce vine. Trei cărți se deschid. Ne rugăm să fim înscriși în Cartea Celor Vii. Când s-au adunat strămoșii noștri la poalele muntelui Sinai pentru a primi Tora, decretul pe care l-a dat D-zeu lor și nouă pentru a ne îndruma pe căi drepte, a răsunat Șofarul, precum scrie … Citește mai departe…
𝑷𝒓𝒆𝒍𝒆𝒈𝒆𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝑺𝒂̆𝒓𝒃𝒂̆𝒕𝒐𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒅𝒆 𝒕𝒐𝒂𝒎𝒏𝒂̆
𝑆𝑎̆𝑟𝑏𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑡𝑜𝑎𝑚𝑛𝑎̆ 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑙𝑎 𝑑𝑜𝑖 𝑝𝑎𝑠̦𝑖, 𝑎𝑠̦𝑎𝑑𝑎𝑟 𝑣𝑎̆ 𝑖𝑛𝑣𝑖𝑡𝑎̆𝑚 𝑙𝑎 „ 𝑆𝑎̆𝑟𝑏𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑡𝑜𝑎𝑚𝑛𝑎̆ 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑙𝑎 𝑑𝑜𝑖 𝑝𝑎𝑠̦𝑖, 𝑎𝑠̦𝑎𝑑𝑎𝑟 𝑣𝑎̆ 𝑖𝑛𝑣𝑖𝑡𝑎̆𝑚 𝑙𝑎 „𝑷𝒓𝒆𝒍𝒆𝒈𝒆𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝑺𝒂̆𝒓𝒃𝒂̆𝒕𝒐𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒅𝒆 𝒕𝒐𝒂𝒎𝒏𝒂̆”, 𝑝𝑟𝑒𝑙𝑒𝑔𝑒𝑟𝑖 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡𝑖𝑣𝑒, 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑒𝑑𝑢𝑐𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 – 𝑀𝑖𝑑𝑟𝑒𝑠̦𝑒𝑡 𝐼𝑎𝑣𝑛𝑒, 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡 𝑑𝑒 𝐶𝑎𝑛𝑐𝑒𝑙𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑅𝑎𝑏𝑖𝑛𝑖𝑐𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑑𝑟𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑇𝑎𝑙𝑚𝑢𝑑 𝑇𝑜𝑟𝑎, 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑷𝒓𝒊𝒎 𝑹𝒂𝒃𝒊𝒏𝒖𝒍 𝑹𝒂𝒇𝒂𝒆𝒍 𝑺𝒉𝒂𝒇𝒇𝒆𝒓 𝑛𝑒 𝑣𝑜𝑟𝑏𝑒𝑠̦𝑡𝑒 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑓𝑖𝑐𝑢𝑙 𝑠𝑎̆𝑟𝑏𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟, 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑡𝑟𝑎𝑑𝑖𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟, 𝑜𝑏𝑖𝑐𝑒𝑖𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑠̦𝑖 ℎ𝑎𝑙𝑎𝑐ℎ𝑜𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 (𝑙𝑒𝑔𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑖𝑢𝑑𝑎𝑖𝑐𝑒), 𝒇𝒊𝒆𝒄𝒂̆𝒓𝒆𝒊 𝒊̂𝒏𝒕𝒂̂𝒍𝒏𝒊𝒓𝒊 𝒓𝒆𝒗𝒆𝒏𝒊𝒏𝒅𝒖-𝒊 𝒐 𝒔𝒂̆𝒓𝒃𝒂̆𝒕𝒐𝒂𝒓𝒆. 𝐷𝑒 𝑎𝑠𝑒𝑚𝑒𝑛𝑒𝑎 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑡𝑎̂𝑡 𝑠𝑢𝑛𝑒𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑆̦𝑜𝑓𝑎𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠̦𝑖 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑒, 𝑐𝑎̂𝑡 𝑠̦𝑖 𝑁𝑢𝑠𝑎-𝑢𝑙 – 𝑚𝑒𝑙𝑜𝑑𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑟𝑢𝑔𝑎̆𝑐𝑖𝑢𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑓𝑖𝑐𝑒, 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑚𝑒𝑛𝑖𝑡𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑛𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑧𝑒𝑎𝑠𝑐𝑎̆ 𝑠𝑢𝑓𝑙𝑒𝑡𝑒 𝑠̦𝑖 𝑐𝑜𝑛𝑠̦𝑡𝑖𝑖𝑛𝑡̦𝑎 𝑡𝑜𝑐𝑚𝑎𝑖 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑛𝑒 𝑎𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑒𝑚 𝑑𝑒 𝑠𝑎̆𝑟𝑏𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑡𝑜𝑎𝑚𝑛𝑎̆, 𝑖̂𝑛 𝑒𝑥𝑒𝑚𝑝𝑙𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎̆𝑟𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑷𝒓𝒊𝒎 𝑪𝒂𝒏𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑬𝒎𝒂𝒏𝒖𝒆𝒍 𝑷𝒖𝒔𝒛𝒕𝒂𝒊. 𝑽𝒂̆ 𝒊𝒏𝒗𝒊𝒕𝒂̆𝒎 𝒔𝒂̆ 𝒍𝒖𝒂𝒕̦𝒊 𝒑𝒂𝒓𝒕𝒆 𝒊𝒏𝒕𝒆𝒓𝒂𝒄𝒕𝒊𝒗 𝒑𝒆 𝒑𝒍𝒂𝒕𝒇𝒐𝒓𝒎𝒂 𝒁𝑶𝑶𝑴, 𝒔𝒂𝒖 𝒔𝒂̆ 𝒖𝒓𝒎𝒂̆𝒓𝒊𝒕̦𝒊 𝒍𝒊𝒗𝒆 𝒑𝒆 𝒑𝒂𝒈𝒊𝒏𝒂 𝒅𝒆 𝑭𝒂𝒄𝒆𝒃𝒐𝒐𝒌 – 𝑪𝒂𝒏𝒄𝒆𝒍𝒂𝒓𝒊𝒂 𝑹𝒂𝒃𝒊𝒏𝒊𝒄𝒂̆. ”, 𝑝𝑟𝑒𝑙𝑒𝑔𝑒𝑟𝑖 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡𝑖𝑣𝑒, 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑒𝑑𝑢𝑐𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 – 𝑀𝑖𝑑𝑟𝑒𝑠̦𝑒𝑡 𝐼𝑎𝑣𝑛𝑒, 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡 𝑑𝑒 𝐶𝑎𝑛𝑐𝑒𝑙𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑅𝑎𝑏𝑖𝑛𝑖𝑐𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑑𝑟𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚𝑒𝑙𝑜𝑟 … Citește mai departe…
Prima noapte de Slihot
𝑉𝑎̆ 𝑖𝑛𝑣𝑖𝑡𝑎̆𝑚 𝑙𝑎 𝒑𝒓𝒊𝒎𝒂 𝒏𝒐𝒂𝒑𝒕𝒆 𝒅𝒆 𝑺𝒍𝒊𝒉𝒐𝒕 𝑙𝑎 𝑇𝑒𝑚𝑝𝑙𝑢𝑙 𝐶𝑜𝑟𝑎𝑙, 𝑆𝑎̂𝑚𝑏𝑎̆𝑡𝑎̆, 17 𝑠𝑒𝑝𝑡𝑒𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒 𝑙𝑎 𝑜𝑟𝑎 21:30. 𝑺𝒑𝒆𝒓𝒂̆𝒎 𝒄𝒂̆ 𝒗𝒂̆ 𝒗𝒆𝒕̦𝒊 𝒂𝒍𝒂̆𝒕𝒖𝒓𝒂 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒐 𝒔𝒆𝒂𝒓𝒂̆ 𝒅𝒆 𝒓𝒖𝒈𝒂̆𝒄𝒊𝒖𝒏𝒆 𝒔̦𝒊 𝒊𝒏𝒔𝒑𝒊𝒓𝒂𝒕̦𝒊𝒆, 𝒊̂𝒏 𝒕𝒊𝒎𝒑 𝒄𝒆 𝒏𝒆 𝒑𝒓𝒆𝒈𝒂̆𝒕𝒊𝒎 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝑹𝒐𝒔̦ 𝑯𝒂𝒔̦𝒂𝒏𝒂𝒉 𝒔̦𝒊 𝑰𝒐𝒎 𝑲𝒊𝒑𝒖𝒓. 𝑁𝑒 𝑐𝑒𝑟𝑒𝑚 𝑖𝑒𝑟𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝𝑎̆𝑐𝑎𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑛𝑜𝑎𝑠𝑡𝑟𝑒 𝑠̦𝑖 𝑛𝑒 𝑟𝑢𝑔𝑎̆𝑚 𝑠𝑎̆ 𝑓𝑖𝑚 𝑖̂𝑛𝑠𝑐𝑟𝑖𝑠̦𝑖 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑡𝑒𝑎 𝑣𝑖𝑒𝑡̦𝑖𝑖. * Evenimentul poate deasemnea fi urmărit pe pagina de Facebook Cancelaria Rabinică – FCER
Citește mai departe...Despre violență în pericopa Ki Tețe
Dacă vei ieși la război… (Dvarim/Deuteronom 21:1) Din rădăcina Alef Lamed Mem se trage atât cuvântul ALiM care se traduce prin „violent” cât și cuvântul (A)iLeM care se traduce prin „mut”. Cuvinte nu s-au întâlnit din întâmplare. Ele sunt două fațete ale aceleiași realități. Violența este limbajul mutului, singurul prin care știe să-și dea glas frământărilor. Tora ne învață că un cuvânt e sacru. Păcatele prin cuvinte: mărturia mincinoasă, defăimarea, clevetirea sunt mai grave decât păcatele prin fapte. Cel care nu-și respectă promisiunea își pângărește cuvântul. Înțelepții din Mișna și Talmud ne-au învățat să cântărim cu grijă fiecare cuvânt, pentru ca nu cumva, printre rânduri, să se înțeleagă, chiar fără voia noastră, ceva ce par putea răni sau dăuna. În Tora nu găsim nicio poruncă să dăm glas gândurilor care ne apasă. Nici măcar nu e nevoie Așa e firea noastră ca popor, să ne spunem oful. Când ne lipsește … Citește mai departe…
Cetatea ca pildă în pericopa Șoftim
Să-ți pui judecători și străji la toate porțile pe care ți le dă HAȘEM … și vor judeca poporul cu o judecată dreaptă. (Devarim/Deuteronom 16:18) Cetatea este o pildă a omului și omul o pildă a cetății. Pentru a ține piept primejdiei, locuitorii cetății trebuie să fie uniți ca și cum ar fi un singur trup. Pe de altă parte, fiecare din noi e plin de dorințe lăuntrice, nu o dată contradictorii, de parcă ar fi o întreagă cetate. Unii, copleșiți de frică, evită chiar să-și cunoască dorințele lăuntrice. Ele însă nu se lasă înăbușite. Mai devreme sau mai târziu, vor răbufni. Cel care le cunoaște, dar nu știe să le împace, va fi sfâșiat de ele. Cui se adresează primul verset al pericopei? Desigur locuitorilor cetății, căci numai cetatea are porți la care stau judecători și străji. Dar adresându-se locuitorilor cetății, de ce folosește singularul „Să-ți pui” în loc … Citește mai departe…
Despre binecuvântare și blestem în pericopa Ree
Iată dau înaintea voastă binecuvântarea și blestemul. Binecuvântarea pentru că veți asculta poruncile lui HAȘEM pe care vi le poruncesc eu astăzi. Blestemul dacă nu veți asculta poruncile lui HAȘEM și vă veți abate de la calea pe care v-o poruncesc astăzi … (Devarim/ Deuteronom 11:26-28) Pentru orice situație nefericită în care ne-am afla, știm imediat pe cine să dăm vina. „sistemul”, „guvernul”, „opoziția”, „corupția”, „globarizarea”, „evreii”, „francmasonii”, „liberalii” (îmi cer scuze de la cei pe care i-am omis) au fost pe rând găsți vinovați pentru toate necazurile omenirii. Această atitudine, deși clar destructivă,are și ea avantajele le. Ea ne scutește de orice acțiune și de orice răspundere. Cu conștiința împăcată putem continua să dăm vina pe alții, prea puternici ca să putem lupta cu ei. Ce rost ar avea să luptăm cu morile de vânt? Tora ne învață că binele și răul, binecuvântarea și blestemul nu depind dcât de … Citește mai departe…
Despre binecuvântarea de după masă în pericopa Ekev
Și vei mânca și te vei sătura și îl vei binecuvânta pe HAȘEM pentru țara cea bună pe care ți-a dat-o. (Devarim/Deuteronom 8:10) Din acest verset au dedus Înțelepții Israelului porunca de a-i mulțumi lui HAȘEM după ce am mâncat pe săturate o masă cu pâine. Textul pe care îl recităm de fiecare dată, ceea ce numim Birkat Hamazon, a fost statornicit bucată cu bucată de-a lungul generațiilor. Mai târziu înțelepții Israelului au statornicit ca oricine mănâncă pâine cât o măslină să recite și el Birkat Hamazon. Prima binecuvântare: „Binecuvântat … care hrănești lumea toată, cu bunătatea Sa, cu blândețe cu har și cu îndurare… Și prin bunătatea Sa cea mare nu ne-a lipsit niciodată și nu ne va lipsi niciodată în veci, hrană. …” a fost statornicită chiar de Moșe. În deșert, unde nu aveau pâine, o rosteau după ce mâncau mană pe săturate. În fiecare zi sperau că … Citește mai departe…
Din jale se naște speranța – din pericopa Vaethanan
Și vă va împrăștia HAȘEM printre popoare și veți rămâne puțini între popoarele printre care vă va izgoni HAȘEM. Și acolo veți sluji idoli … . Și de acolo îl veți căuta pe HAȘEM D-zeul tău și îl vei găsi când îl vei căuta din toată inima ta și din tot sufletul tău (Devarim/ Deuteronom 4:27-29) Citim acest pasaj în fiecare an în ziua de Tișa beAv, ziua în care deplângem distrugerea Templului de la Ierusalim. Tișa beAv este cea mai tristă zi a anului, dar și ziua în care încolțește speranța. Conform tradiției noastre, Mașiah se va naște, sau s-a născut deja, în ziua de Tișa beAv. Romanii care au distrus Templul de la Ierusalim nu au fost mai mult decât un bici în mâna lui HAȘEM, care i-a pedepsit pe înaintașii noștri pentru dezbinarea și ura gratuită care domnea printre ei. Dacă ar fi urmat o generație care … Citește mai departe…
Tișa beAv în ziua de Șabat
Ziua de Șabat este o zi sacră, destinată odihnei și desfătării. Cum procedăm când o zi de post cade chiar de Șabat? Nu toate posturile sunt la fel. Iom Kipur, deși postim și chiar plângem, este totuși o zi de mare bucurie. Ziua în care HAȘEM ne deschide inima spre căință, în care căința noastră este bine primită și păcatele de care ne-am căit HAȘEM le iartă. Ziua în care reușim să ne apropiem cel mai mult de HAȘEM, ziua în care ne asemuim chiar cu îngerii. Așa cum îngerii nu au nevoie de mâncare și de băutură nu avem nici noi. Un astfel de post poate fi ținut fără doar și poate în ziua de Șabat. De Tișa beAv retrăim în fiecare an cataclismul care ne marchează existența până astăzi, distrugerea Templului de la Ierusalim. În această tristă zi s-a închis poarta prin care urcau rugăciunile noastre către HAȘEM … Citește mai departe…