Eu către Iubitul meu [îmi îndrept gândurile] și Iubitul meu către mine [își îndreaptă gândurile]… (Șir Hașirim/Cântarea Cântărilor 6:3)

În Tora lunile nu au nume. Tora se referă la ele ca “luna întâi”, ” luna a doua” ș.a.m.d. Când s-au întors strămoșii noștri din exilul babilonian au adus cu ei nume, probabil origine păgână, pentru toate lunile anului. Înțelepții Israelului le-au “naturalizat”  ca acrostihuri ale unor versete care chiar reflectă sensul profund al fiecărei luni.

Numele lunii care începe sâmbătă seara, Elul ( Alef Lamed Vav Lamed) este un acrostih al versetului Șir Hașirim 6:3 Ani Ledodi Vedodi Li, în traducere Eu către Iubitul meu și Iubitul meu către mine. După ce a spart Tablele Legii, Moşe s-a rugat timp de patruzeci de zile ca păcatul vițelului să fie iertat. Cele patruzeci de zile s-au încheiat în prima zi a lunii Elul când Moșe a fost chemat în cer pentru a primi din nou Tora.

Deși păcatul a fost doar în parte iertat, HAȘEM a dat vrajba la o parte. Vechea iubire și-a regăsit locul. Versetul ne învață ce avem de făcut în astfel de momente. Să facem noi primul pas! Un pas cât de mic, chiar un simplu gând. Cei ce se iubesc doar își simt gândurile. HAȘEM așteaptă ca noi să luăm inițiativa, să facem primul pas. Avem o lună întreagă pentru a ne urni din loc.

Noi însă dormim. A fi preocupat numai de cele lumești este un fel de somn al credinței. Ea e prezentă, dar doarme. Vocea Șofarului care răsună în sinagogă în luna Elul vine să o trezească. Va reuși oare această firavă voce să ne readucă la realitate? Depinde de fiecare din noi.

Sunetul Șofarului revine mult mai puternic în ziua de Roș Hașana. De data aceasta nu doar un simplu obicei ci una din cele 613 porunci ale Torei. O poruncă menită să dărâme zidurile cu care ne înconjurăm somnul așa cum a dărâmat în timpul lui Iehoșua zidurile orașului Ieriho.

Un ultim sunet de deșteptare se aude în Șabatul de după Roș Hașana, numit Șabat Șuva (Întoarce-te). În sinagogă răsună cuvintele profetului Hoșea (14:2,3) Întoarce-te Israel până la HAȘEM… Luați cu voi cuvinte [de căință] și întoarceți-vă la HAȘEM…

HAȘEM ne zgâlțâie. Vrea să fim cu toții treji în ziua de Iom Kipur. Să ne căim în ziua în care căința e bine primită, să scăpăm de povara propriilor noastre greșeli.

Să fim cu toții înscriși și pecetluiți în cartea celor vii!