Despre recitare în pericopa Ekev
Și poruncile acestea pe care ți le dau astăzi … și să vorbești de ele … la culcare și la deșteptare. (Dvarim/ Deuteronom 6:6,7)
Și să puneți aceste cuvinte pe care vi le poruncesc vouă astăzi la inima voastră și la sufletul vostru … și să vorbiți de ele … la culcare și la deșteptare (Dvarim/ Deuteronom 11:18,19)
Aceste două perechi de versete, prima din pericopa săptămânii trecute și a doua din pericopa săptămânii au ceva deosebit: textul se referă la el însuși. De aici au dedus Înțelepții Israelului porunca de a citi cele două paragrafe în fiecare seară și în fiecare dimineață.
În aceste două paragrafe se găsesc temeliile crezului iudaic: Unicitatea lui HAȘEM, porunca de a-L iubi și promisiunea răsplății după faptă. Poruncile menționate în aceste două paragrafe sunt și ele strâns legate de credință: Tfilin de mână și pe cap, Mezuza, transmiterea învățăturii către generația viitoare, studiul Torei, recitarea acestor paragrafe în fiecare seară și dimineață.
Bunicul meu obișnuia să spună, nici până acum nu știu dacă în glumă sau în serios, că nu îl invidiază pe D-zeu care ascultă în fiecare zi același text din gurile a milioane de evrei. Mi-aș fi dorit să-i dau replica, dar n-am știut ce să spun. O voi face, deși cu întârziere, acum.
HAȘEM nu are nevoie ca noi să-I îndeplinim poruncile. Le-am primit pentru că noi avem nevoie de ele.
Avem în viață momente în care inima se deschide credinței. Momente în care ceața care ne înconjoară parcă s-ar da la o parte. Ceea ce până adineauri părea lipsit de sens capătă dintr-o dată un tâlc adânc, liniștitor. Viața devine dintr-o dată frumoasă.
Puține și scurte sunt aceste fericite clipe. Nici măcar amintirea lor nu știm cum să o păstrăm. Putem să ne amintim de o imagine, de un sunet, de un gust sau de un miros dar nicidecum de un mod de a privi. Aici Tora ne vine în ajutor prin porunca de a recita aceste două paragrafe. Prin enunțarea principiilor pe care odată le-am simțit ne legăm din nou de ele, parcă am scutura de pe ele ceva din praful uitării.
Chiar dacă le citim în goană, ele își vor îndeplini într-o oarecare măsură menirea. Dacă, însă, vom ști să le prețuim, să le citim în tihnă, cu grijă, ele ne vor ajuta să redăm viață amintirii celor mai frumoase momente de care am avut parte.
MULȚUMESC