Despre omenie în pericopa Vaieşev
… stăpânul meu nu-mi cere socoteală de nimic și-a mi-a dat pe mână tot ce are. Nu este mai mare decât mine în casa aceasta și nu mi-a oprit nimic decât pe tine pentru că ești soția lui și cum voi face acest mare rău să păcătuiesc în fața lui HAȘEM? (Bereșit/Geneza 39:8,9)
Ce poate fi mai penibil decât … atunci când o femeie măritată face avansuri amoroase fără văl unui bărbat și acesta o mai și refuză. Cu atât mai mult când bărbatul este chiar sclavul soțului ei.
În această situație s-a aflat sclavul Iosef în fața soției stăpânului său, Potifar. Pentru a îi înțelege reacția trebuie să ne oprim și să încercăm noi să-i scriem replica. ”Nu ți-e rușine”, ”Să-ți crape obrazul” sunt încă replici moderate. Cele mai jignitoare nici măcar nu doresc să le scriu. Cea mai blândă replică pe care am găsit-o a fost ”Eu așa ceva nu fac”. Și ea dă de înțeles, deși indirect, că fapta este reprobabilă.
Doar acum suntem pregătiți să înțelegem replica lui Iosef. El lungește vorba să-i spună că este omul de încredele al lui Potifar. Pentru ce? Parcă i-ar spune: Situația mea e deosebită, eu sunt omul de încredere al soțului tău. Ca și cum s-ar fi scuzat: Ceea ce vrei tu este în regulă, doar că eu, datorită situației mele deosebite, conform religiei mele nu pot face așa ceva.
Câtă grijă pentru a nu jigni!
**********
Și i-a întrebat pe dregătorii Faraonului … de ce aveți astăzi o față posomorâtă? (ibid 40:7)
Fără a cunoaște contextul, am fi pus aceată replică își are locul într-un palat. Stăpânul își petrecere zilele bucurându-se de tot ce îi oferă viața, doar că într-o dimineață s-a văzut pe fața lui îngijorare. Slujitorul devotat a sesizat imediat schimbarea.
Scena, după cum știm, nu se petrece într-un palat ci într-o temniță. În temniță oamenii sunt mai tot timpul mohorâți și iritabili. O grijă în plus cu greu se mai recunoaște pe fețele lor. Și apoi, cui îi mai pasă? În temniță fiecare caută să se închidă în propria lui lui durere. Cui îi mai pasă de durerea vecinului?
Iosef, cu toată dezamăgirea de a-și își vedea visul zdrobit, nu a pierdut grija aproapelui. Schimbarea în starea de spirit a paharnicul și a brutarului, deși mică, nu i-au scăpat.
Acesta este Iosef care în cele mai grele momente și-a păstrat omenia.
Comments
Despre omenie în pericopa Vaieşev — No Comments
HTML tags allowed in your comment: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>