Moise le-a spus copiilor lui Israel: „Priviți, Domnul l-a chemat pe Bețalel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din tribul Iuda. L-a umplut cu un duh dumnezeiesc în înțelepciune, în pricepere, în cunoștință și în toate meșteșugurile… (Șmot/Exodul 35:30,31)

Și abilitatea de a învăța pe alții a pus-o în inima lui și în a lui Oholiav fiul lui Ahisamah din tribul lui Dan (ibid. 35:35)

Mișkanul era un cort lung 30 de coți, lat  10 coți și înalt 10 coți, din lemn de cedru poleit cu aur, sprijinit pe socluri din argint masiv, cu elemente mobile din aur masiv, acoperit cu țesături fine și piei rare. Mișkanul era un giuvaer în formă de cort încărcat cu simboluri tainice, menit să stârnească trăiri de profundă evlavie. Cei însărcinați să-l ridice erau un popor de păstori care s-a așezat în Egipt, unde au devenit meșteri cărămidari.

De unde aveau ei priceperea necesară? D-zeu l-a ales pe Bețalel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din tribul lui Iuda și i-a dăruit toată înțelepciunea, priceperea, cunoștința și toate meșteșugurile de care avea nevoie pentru a-și îndeplini misiunea.

Bețalel a fost ales pentru propriile sale merite, la care s-au adăugat meritele înaintașilor săi. El se trăgea din tribul lui Iuda, cel mai respectat dintre triburi. Bunicul său, Hur, a condus poporul alături de Aaron, când Moise a urcat pe muntele Sinai pentru a primi Tora. În Midraș[1] scrie că Hur s-a împotrivit celor care doreau să facă vițelul de aur și aceștia l-au ucis. Bunicul și-a dat viața împotrivindu-se celor ce doreau să păcătuiască cu  vițelul de aur. Nepotul a fost ales să clădească Mișkan-ul menit să repare acest păcat.

Alături de Bețalel a fost ales Oholiav, fiul lui Ahisamah. Oholiav a primit și el aceleași daruri, deși se trăgea din tribul lui Dan, din fiii slujnicelor. Când triburile mergeau în deșert, ultimul era tribul lui Dan.

Oholiav avea numai propriile sale merite. Acestea sunt sugerate chiar în numele lui, care compus din  „Oholi” care se traduce  „cortul Meu” și „av” este o prescurtare de la „ava” care se traduce  „și-a dorit”.

Oholiav a fost ales pentru că și-a dorit să ia parte la clădirea Mișkan-ului. D-zeu ține cont de faptele înaintașilor, dar deschide ușa tuturor celor care doresc să se apropie, oricât de umilă le-ar fi obârșia.

[1] Midraș Raba, pericopa Țav 10:3