Cinci orașe erau în Câmpia Iordanului: Sdom (Sodoma), Amora (Gomora), Adma, Țevoim și Țoar. O oază luxuriantă în cel mai arid colț al deșertului. Era doar firesc ca ea să atragă drumeții chinuiți de foame și sete. Firească era și teama localnicilor de musafirii nechemați.

Acesta este contextul în care s-au născut ”legile” Sodomei. Am scris între ghilimele pentru că o nelegiuire, chiar aplicată de judecători, nu este vrednică de a fi numită lege.

În Talmud tratatul Sanhedrin fila 109b scrie:

Patru judecători erau în Sdom … Dacă se tăia urechea măgarului îi  spuneau [judecătorii  păgubitului]: Dă-i măgarul până îi crește urechea. Celui care era rănit îi spuneau: Plătește-i că ți-a luat sânge. Cel care trecea pe bac plătea patru dinari, cel care trecea prin apă plătea opt. Odată a a trecut pe-acolo un spălător. I-au spus [gărzile]: Plătește patru dinari. Le-a spus: Eu trec prin apă. I-au spus: Atunci plătește opt pentru că ai trecut prin apă. Nu le-a dat. L-au rănit [gărzile]. I-a dat în judecată. I-au spus [judecătorii]: Plătește-le [gărzilor] că ți-au luat sânge și opt dinari pentru că ai trecut prin apă.

Localnicii cunoșteau ”legile” știau să se ferească de ele. Străini însă erau derutați și le cădeau lesne pradă. Pe lângă acestea mai aveau sdomiții câteva practici menite să să țină departe orice picior de străin,  precum scrie în continuare:

Aveau un pat pe care culcau musafirii. Dacă erau mai lungi [decât patul] îi retezau. Dacă erau mai scurți, îi întindeau. … Dacă venea un sărac fiecare îi dădea câte un dinar pe care își scriau numele, dar pâine nu-i dădeau. Când murea [de foame] fiecare își lua înapoi dinarul. … O tânără scotea pâine unui sărac [ascunsă] în ulciorul cu care aducea apă. Când au găsit-o au uns-o cu miere și au așezat-o pe vârful zidului. Au venit albinele și …

Păcatele Sodomei nu au trecut nepedepsite. HAȘEM a prefăcut oaza luxuriantă din Câmpia Iordanului într-un lac sărat pe care romanii l-au numit Marea Moartă.       

*********

Au trecut trei milenii și jumătate, dar lumea nu s-a schimbat. Avem și astăzi ținuturi bogate și ținuturi sărace. Săracii caută să se așeze în ținuturile bogate, iar localnicii, care doresc să păstreze belșugul numai pentru ei, fac tot ce e cu putință pentru a-i opri.  Nou-veniții se plâng de lipsa de ospitalitate a localnicilor, iar localnicii îi suspectează că au venit să le cotropească țara. Adevărul este de obicei undeva la mijloc.

A fost oare lecția Sodomei învățată?