„Ți-a spus oare vreun om ce este bine și ce alta cere HAȘEM de la tine decât să faci dreptate, să iubești actele de caritate și cu modestie să umbli pe căile lui HAȘEM”. (Miha 6:8)

În Tora avem 613 porunci. Oricare din ele ne vine în cale, avem datoria s-o împlinim. Profetul Miha nu adaugă nicio poruncă. El doar ne îndrumă ce atitudine ne cere HAȘEM să avem față de poruncile Torei.

„să faci dreptate” – Ne place sau nu ne place, dreptate trebuie să facem. Oricâte acte de caritate am face, ele nu vor scuza nici cea mai mică nedreptate.

„să iubești actele de caritate” – Cel ia parte la acte de caritate cu un zâmbet forțat, doar ca să nu se rușineze de semenii săi, dar în sinea sa deplânge timpul irosit, oricât ar fi de mare folosul pe care îl aduce, el pășește pe o cale greșită. Numai cel care simte durerea aproapelui și se bucură că a avut șansa s-o aline, numai el  îndeplinește ceea ce îi cere HAȘEM.

„cu modestie să umbli pe căile lui HAȘEM”  – Faptele bune trebuie făcute, pe cât se poate, pe ascuns. Un frumos exemplu este  „Sala tăinuitorilor” din Templul de la Ierusalim despre care scrie în Mișna^[1]: „Sala tăinuitorilor, oameni cu frica păcatului puneau acolo în taină și săraci din familii înstărite își asigurau de acolo în taină traiul.”.

În Talmud^[2] scrie „<cu modestie să umbli pe căile lui HAȘEM > se referă la înmormântare și nuntă. Dacă Tora spune că acțiunile publice trebuie făcute  <cu modestie>, cu atât mai mult acțiunile private.”.

Sunt fapte, care, vrem nu vrem, trebuie să le facem în văzul lumii. Modestia prin tăinuire nu nici ea ușoară. Cu atât mai mult, modestia când suntem văzuți.

În ultimele zile am avut șansa să întâlnesc o astfel de modestie. Oricât ne-ar displace, o parte din acțiunile de ajutorare a refugiaților trebuie arătate  publicului larg. Avem nevoie de publicitate atât pentru a da speranță celor în nevoie cât și pentru a încuraja donațiile, fără de care mare parte din ajutor nu s-ar putea desfășura.

Am urmărit pe rețelele de socializare imaginile legate de ajutorul acordat refugiaților. Faptele erau în centrul imaginilor, făptuitori, în grup, la marginea lor.

Nimic mai înălțător decât modestia celui care se află în văzul lumii!

^[1] Șekalim 5:6

^[2] Suka fila 49b