Judecători și străji să-ți pui la toate porțile [cetăților] … și vor judeca neamul cu o judecată dreaptă. (Dvarim/Deuteronom 16:18)

În Tora nu găsim cuvinte fără rost. Dacă e judecată, e de înțeles că ea trebuie să fie dreaptă. Dacă ar fi strâmbă nu ar mai fi judecată.

Nu e suficient ca judecătorul să fie nepărtinitor. Câteodată, din motive de procedură sau chiar de ambianță, una din părți s-ar putea simți stânjenită sau întimidată ceea ce i-ar pune piedici în susținerea cazului. Pentru a acorda șanse egale părților, înțelepții Israelului au reglementat cadrul în care se desfășoara judecata.

În Șulhan Aruh (Codul Iudaic care reglementează prcticile religioase, restricțiile religioase și relațiile interumane) partea Hoșen Mișpat (referitoare la relațiile interumane) 17:1 citim: ”Ce este dreptatea în judecată? Ea este crearea unui cadru în care șansele părților să fie egale. Nu va lăsa pe unul să spună tot ce are de spus și celuilalt să-i solicite să vorbească scurt și la obiect. Nu va trata pe unul cu fața luminoasă și vorba blândă iar pe celălt cu fața aspră și vorba tăioasă. Dacă unul e îmbrăcat în haine scumpe și celălat în haine sărăcăcioase se spune bogatului ori îmbracă-ți adversarul ca tine ori îmbracă-te ca el.

În acest context mi-am adus aminte de o istorsire: Obștea di Șteitl și-a ales un nou rabin. De abia ajuns în târg a venit la el o văduvă care plângând l-a acuzat pe bogătașul târgului de fapte grave comise împotriva ei. Ultimul lucru pe care și-l dorea era un conflict cu mai-marele obștii, dar datoria e datorie. Cu frica în sân a trimis Șamașul (slujbașul sinagogii) să cheme bogătașul la judecată.

Șamașul s-a întors cu invitația ca rabinul să vină pentru a discuta pricina. Așa se cade. Nou venit trebuie să-l onoreze pe localnic. Printre rânduri se înțelegea că salariat fiind, are îndatoriri față de cel care îi asigură salariul.
Rabinul nu a acceptat. Ce fel de judecată ar fi fost cea în care judecătorul se ploconește în fața unuia din împricinați? Deși știa că își pune în în pericol postul, a insistat ca ambii împricinați să vină la el.

Cu greu s-a înduplecat bogătașul și a venit la casa rabinului. După el toți evreii din Șteitl în straie de sărbătoare. Klezmerii au venit și ei pentru a-l sărbători pe noul rabin care a trecut cu brio ultimul și cel mai greu examen.