Și a spus [Eliezer]: „Slujitorul lui Avraham sunt”. (Bereșit/Geneza 24:34, traducere proprie)

Dumnezeu a venit la Bilam și a spus: „Cine sunt bărbații aceștia de la tine?” Bilam i-a spus lui Dumnezeu: „Balak, fiul lui Țipor, regele Moabului, a trimis [vorbă] la mine”. (Bamidbar/Numeri 22:9,10)

Întrebarea în sine e nefirească, de parcă D-zeu ar fi avut nevoie să afle de la Bilam cine sunt acei oameni. Bilam nu sesizează nimic nefiresc, și chiar răspunde, dar nu la întrebarea care i-a fost pusă.

Ce era să răspundă? Că Balak nu a găsit de cuviință să vină în persoană ci s-a mulțumit să-i trimită niște bieți de soli? Pentru a-și salva imaginea a trecut peste întrebare și l-a amintit numai pe Balak, regele Moabului.

Firesc ar fi fost ca Eliezer să i se prezinte lui Betuel, tată Rebecăi: „Unchiul tău, Avraham, m-a trimis”, sau cel puțin: „Sunt administratorul bunurilor unchiului tău, Avraham”. Eliezer însă a ales să se prezinte ca un simplu slujitor.

Bilam , deși preocupat de imaginea sa, a eșuat lamentabil. Eliezer, cu toată modestia sa, și-a dus la capăt solia. Aceasta nu a fost o simplă coincidență. De regulă, atenția exagerată acordată imaginii pavează calea spre eșec.

Ea a fost unul din principalii factori care au dus de râpă economia socialistă. Important era ca planul cincinal să fie realizat în patru ani și jumătate. Dacă produsele erau vândute sau rugineau în depozite, dacă funcționau sau nu, dacă datele raportate măcar corespundea cu realitatea, conta mai puțin.

Un caz elocvent a fost cel al competiției dintre avioanele Concorde și Tupolev 144. Tupolev 144,  menit să fie mai performant decât Concorde, pentru a dovedi superioritatea aviației sovietice, s-a prăbușit în fața a mii de spectatori chiar la târgul de aviație de la Le Bourget. Concorde, creat și el cu gândul la imagine, deși nu a avut probleme tehnice, a fost retras pentru că nu era rentabil.

Când imaginea ne interesează mai mult decât orice, tindem să pierdem din vedere adevăratele probleme.