Grăiește către Aharon și către fiii lui spunând: Așa să-i binecuvântați pe copiii lui Israel spunându-le: Să te binecuvânteze HAȘEM și să te păzească. Să-Și lumineze HAȘEM fața către tine și să Se îndure de tine. Să-Și înalțe HAȘEM fața către tine și să să aducă asupra ta pacea. (Bamidbar/Numeri 6:23-26)

În vremurile vechi Birkat Cohanim – Binecuvântarea Preoților era practicată nu doar în Templu ci și în afara lui. Oricine întâlnea un Cohen avea dreptul să-l oprească și să-i ceară să-l binecuvânteze. Cohenul avea datoria să înceteze orice făcea și să rostească binecuvântările.

Cu cât au crescut comunitățile cu atât a devenit mai grea viața Cohenilor. La fiecare pas erau opriți de cei ce doreau o binecuvântare. Pentru a le înlesni viața a fost statornicit ca Birkat Cohanim să fie recitată în afara Templului numai în sinagogă. În Israel precum și în comunitățile de rit sefard din diaspora ea este recitată zilnic. În comunitățile de rit așkenaz ea este recitată numai de sărbători și numai în cadrul rugăciunii de Musaf. Ea se desfășoară după un ritual asemănător cu cel ce se desfășura în Templu.

Înainte de a rosti binecuvântările, Cohenii își purifică mâinile turnând peste ele apă dintr-un vas. Dacă se găsește un Levi, el va turna apa. Dacă nu, și-o vor turna singuri. Apoi vin în fața obștii, cu fața spre Aron Kodeș și se descalță. Își ridică mâinile la nivelul umerilor acoperind mâinile și capul cu un Talit. Apoi își grupează degetele câte două. Felul cum sunt grupate degetele este câteodată gravat pe mormintele Cohenilor. Tradiția spune că în timp ce binecuvântează, printre degetele lor se întrezărește Șehina. De aceea nu avem voie să le privim mâinile chiar dacă sunt acoperite. Cohenii se întorc cu fața spre obște și rostesc o binecuvântare prin care îi mulțumesc lui HAȘEM că i-a sfințit și le-a poruncit să-i binecuvânteze neamul cu iubire. Apoi oficiantul rostește cele trei binecuvântări cuvânt cu cuvânt. Cohenii repetă după oficiant fiecare cuvânt. La sfârșitul fiecărei binecuvântări obștea răspunde Amen.

În cazurile în care Cohenii nu rostesc binecuvântarea, oficiantul citește textul. Fiind doar o relatare a unei binecuvântări, obștea nu răspunde Amen ci Ken iehi rațon, în traducere” Așa fie voia [Ta]”.

Ca singurul ritual din Templu care se practică și astăzi, Birkat Cohanim este îndrăgită de mulți. De două ori pe an, în una din zilele intermediare de Pesah și de Sukot la rugăciunea din zorii zilei, se adună lîngă Zidul Plângerii sute de Coheni. Când vine momentul rostesc toți împreună Birkat Cohanim. O amintire a zilelor trecute când puteam asista nestingheriți la slujbele din Templu, dar mai ales o rugăciune ca în curând, în zilele noastre, să fie reclădit Templul de la Ierusalim.