Category Archives: Sarbatori

Mesaj de Purim 5776

Cancelaria Rabinică Posted on by

Dragi prieteni, Cartea Esterei se deschide cu o petrecere și se încheie cu o petrecere. Se deschide cu petrecerea dată de regele Ahașveroș la care au fost invitați toți locuitorii capitalei imperiale Susa. Se încheie cu porunca de a sărbători aniversarea salvării miraculoase de la o moarte sigură tot printr-o petrecere. Acțiunea începe la o petrecere. Ahașveroș beat turtă dă porunca să fie adusă regina Vaști cu coroana pe cap ca singur veșmânt pentru a se făli cu frumusețea ei în fața mesenilor. Vaști, refuză să îi dea ascultare. Mâniat de neascultarea reginei a poruncit ca ea să fie grabnic executată. Când s-a trezit di beție era deja prea târziu. Vaști nu mai era printre cei vii. Până la urmă locul  ei rămas vacant a fost ocupat de Ester, ceea ce ne-a salvat neamul de la un iminent holocaust. Porunca de sărbători aniversarea printr-o petrecere pare străină de restul textului. … Citește mai departe…

O lecție de conduită politică din cartea Ester – Purim 5776

Cancelaria Rabinică Posted on by

Căci Mordehai iudeul era al doilea după regele Ahașveroș, de vază între evrei și apreciat de mulți din fraților săi, căuta binele poporului său și vorbea împăciuitor întregii sale seminții (Est 10,3) Cartea Ester se desfășoară într-o lume în care bunul plac al celui puternic era singura lege. Regina Vaști, moștenitoarea tronului, și-a pierdut viața pentru că nu a dat ascultare poruncii regelui Ahașveroș care beat turtă a chemat-o spre a se făli cu frumusețea ei în fața mesenilor. Fecioare și femei fără număr, printre care și Ester, au fost răpite din casele lor de forțele ordinii și aduse în haremul regelui. Haman la rândul lui a fost spânzurat  numai pentru că a făcut o spânzurătoare pentru  a îl spânzura pe Mordehai care conform legii strâmbe a vremii chiar își merita pedeapsa. Ultimul verset al cărții este dedicat modului în care își exercita Mordehai autoritatea, strălucit în sine, cu atât … Citește mai departe…

Hanuka

Cancelaria Rabinică Posted on by

În fiecare an, când iarna începe să se instaleze comfortabil în toată ţara, nopţile devin tot mai lungi, iar zilele tot mai friguroase, evreii marchează o sărbătoare luminoasă şi caldă, pentru toată familia – sărbătoarea de Hanuka. Povestea acestei sărbători este una simplă – în secolul al III-lea î.e.a., după cucerirea Orientului apropiat de către Alexandru Macedon, Israelul a intrat în zona de influență politică și culturală greacă. Inițial aflat sub suzeranitatea Egiptului Ptolemeilor, în secolul 2 î.e.a. ajunge sub dominația Regatului Seleucid. Inițial noua stăpânire a manifestat răbdare și interes faţă de evrei, promovând înţelegerea pentru cultura acestora. Influenţa elenistică în Israel a fost substanţială. Au venit numeroşi imigranţi din zonele greceşti în Israel ceea ce a dus o infuzie de conceptele grecești în cultura evreiască. Însă la jumătatea secolului, ca urmare a situației militare și economice defavorabile datorate conflictului cu Egiptul, Antiochus Epifanes, pentru a-și restabili finanțele, a … Citește mai departe…

Șmini Ațeret – sărbătoarea uitată

Cancelaria Rabinică Posted on by

Ce sărbătoare urmează după Sukot? “Simhat Tora” ar răspunde mai toată lumea. În Sidur în rugăciunile de sărbătoare găsim după Sucot sărbătoarea de Șmini Ațeret, iar Simhat Tora nu este menționată. Care este așadar numele sărbătorii care urmează după Sukot? În pericopa Pinhas sunt menționate jertfele care se aduceau în cele șapte zile de Sukot. După aceea scrie: (Num 29:35) În ziua a opta (ȘMINI) să aveți o adunare de sărbătoare (AȚERET). De aici se trage numele de “Șmini Ațeret” care este menționat în textele de rugăciune. Sărbătoarea de Pesah ține șapte zile. Prima și ultima sunt zile de sărbătoare în care sunt permise numai muncile necesare pentru pregătirea mâncării. Între ele avem cinci zile festive în care ,cu anumite restricții, munca este permisă. Sărbătoarea de Sukot începe și ea cu o zi de sărbătoare și este urmată de șase zile festive după care urmează o altă zi de sărbătoare, … Citește mai departe…

SUKOT – de ce în mijlocul lunii Tișrei?

Cancelaria Rabinică Posted on by

Pesah sărbătorim în ziua a cincisprezecea a lunii Nisan pentru că în acea zi a anului au ieșit strămoșii noștri din Robia Egiptului. Șavuot sărbătorim cincizeci de zile mai târziu pentru că în acea zi a anului au primit strămoșii noștri Tora pe muntele Sinai. Ce s-a întâmplat în ziua a cincisprezecea a lunii Tișrei? Chiar nimic deosebit! Sărbătoarea este în amintirea norilor care i-au apărat pe strămoșii noștri de arșița soarelui, de frig și de fiare sălbatice în cei patruzeci de ani în care s-au peregrinat în deșert. Acești nori i-au apărat tot anul. De ce sărbătorim atunci la mijlocul lunii Tișrei? Un răspuns ar fi că data ține de modul în care o sărbătorim, ieșind din casă într-o colibă sau sub un umbrar. Iarna nu putem ieși de loc, iar primăvara și vara, cel puțin pe vremurile când aerul condiționat nu era la îndemâna oricui, mulți se adăposteau … Citește mai departe…

Iom Kipur

Cancelaria Rabinică Posted on by

Yom Kipur este cea mai sfântă zi a anului. Deşi Dumnezeu este întotdeauna receptiv la rugăciunile poporului său, se spune că în această zi Dumnezeu face un efort deosebit să le asculte şi să facă un pas mai aproape de poporul Lui. Această zi a fost marcată în mod deosebit pentru căinţă, când se închide cartea care reprezintă judecată pentru trecutul nostru, cu consecinţe pozitive sau negative pentru viitor. Aproape întreaga zi se petrece în sinagogă, unde se recită rugăciuni care amintesc de mila lui Dumnezeu, de dragostea lui pentru poporul evreu şi care oferă cuvinte prin care ne confesăm păcatele lui Dumnezeu. Ziua este dedicată spiritului, și se petrece în abstinentă de la tot ce este material. Yom Kipur este singură zi de post la care ne obligă Tora. Evreilor le este interzis să bea, să facă baie, să întreţină relaţii sexuale sau să poarte pantofi de piele (ceea … Citește mai departe…

Mesaj de Iom Kipur 5776

Cancelaria Rabinică Posted on by

Dragi prieteni, Au mai rămas doar câteva ore până va începe ziua de Iom Kipur, ziua ispășirii, sau mai precis ziua ștergerii păcatelor. În orice zi dacă facem Tșuva, păcatele sunt iertate. Urmele păcatelor însă rămân. Ziua de Iom Kipur șterge și aceste urme. După ea rămânem curați așa cum eram înainte de a păcătui. În zilele de rând recunoașterea păcatelor și căința vine cu greu. În ziua de Iom Kipur inima se deschide ca de la sine pentru a ne mărturisi și regreta păcatele. De zece ori ne mărturisim păcatele: la Arvit și la imnurile de seară, la Șahrit și la repetarea ei, la Musaf și la repetarea ei, la Minha și la repetarea ei și apoi, în ultimele momente în care porțile iertării mai sunt încă deschise, la Neila și la repetarea ei. Nu în public, nici măcar în taina spovedaniei ci fiecare către propria sa conștiință, încovoiat, … Citește mai departe…

Povestea Rabinului Amnon din Mainz

Cancelaria Rabinică Posted on by

Toată lumea din Mainz îl cunoştea pe Rabinul Amnon care era un om înţelept şi săritor. Chiar şi ducelui de Mainz îi plăcea să vorbească cu el. “Amnon”, îl necăjea ducele, “ce păcat că eşti evreu şi nu poţi merge în Rai”. “Vezi tu, stimate domn,”, îi răspundea Rabinul Amnon, “evreii cred că Dumnezeu îi răsplăteşte pe toţi oamenii buni.” Dar acest răspuns nu a făcut altceva decât să-l enerveze pe duce. “Amnon,” a explodat el în cele din urmă, “converteşte-te acum sau mori!”. “Dă-mi trei zile să mă hotărăsc”, a implorat Rabinul Amnon. Ducele a acceptat gândindu-se că în cele din urmă va asculta şi se va converti. Rabinul Amnon s-a întors acasă profund supărat pe el că I-a dat ducelui ideea că există o posibilitate să se gândească la convertire şi să nege existenţa lui Dumnezeu. A refuzat să mănânce şi să bea până s-a îmbolnăvit. Toţi cei … Citește mai departe…

Roș Hașana

Cancelaria Rabinică Posted on by 1

Conform tradiţiei evreiești, Roș Hașana nu este, de fapt, “Anul Nou evreiesc.” Pesah-ul, care marchează exodul din Egipt este considerată ziua de naştere şi anul nou pentru poporul evreu deoarece acela a fost momentul când evreii s-au format ca naţiune. Roș Hașana marchează mai degrabă crearea lumii, şi după părerea multor comentatori, este ziua când a fost creat primul om. Deşi Creaţia a început cu sase zile înainte de apariţia lui Adam şi a Evei, totuşi, cea de a şasea zi este considerata ca fiind ziua de început al anilor, iar Roş Haşana a fost stabilită în această zi, şi asta pentru că omenirea este cea care “măsoară”, numără aceşti ani. Prin crearea omului, întreaga lume a fost desăvârşită şi dorinţa lui Dumnezeu în lume s-a îndeplinit. Denumirea de Roş Haşana înseamnă textual CAPUL ANULUI, nu doar începutul său. În calendarul iudaic, sărbătorile sunt o retrăire a unui eveniment care … Citește mai departe…

Elemente de ritual religios în lunile Elul și Tișrei

Cancelaria Rabinică Posted on by

ELUL 5775 – AUGUST/SEPTEMBRIE 2015 Duminică, 22 Elul (6 septembrie) În zorii zilei sau sâmbătă 5 septembrie noaptea târziu, începem să rostim rugăciunea de Slihot. Ne rugăm ca păcatele să ne fie iertate. Luni, 23 Elul – Vineri, 27 Elul (7-11 septembrie) Slihot. Sâmbătă, 28 Elul (12 septembrie) Ultimul Șabat al anului. Duminică, 29 Elul (13 septembrie) – ajun de Roş Haşana. Slihot. Nu spunem Tahnun. Nu se suflă Şofarul. După rugăciune se face Hatarat Nedarim (eliberare de jurăminte). Fiecare enoriaş se prezintă altor trei enoriaşi constituiţi într-un for judecătoresc şi le cere să-l elibereze de jurămintele pe care se teme că nu le va putea împlini. Enoriaşii se schimbă între ei pentru ca fiecare să poată prezenta cererea, astfel ca să apărem în faţa Domnului liberi de constrângeri. Cei ce nu reuşesc să facă Hatarat Nedarim în acea dimineaţă, o mai pot face până în ajun de Iom Kipur. … Citește mai departe…