Category Archives: Tanach
Purim 5782
„Căci, dacă vei tăcea acum, ajutorul și izbăvirea pentru evrei va veni din altă parte…” (Ester 4:14) Purim este o sărbătoare diferită. La toate sărbătorile anului, chiar și de Hanuka rostim rugăciunea de Halel. În ziua de Purim nu rostim această rugăciune. Talmudul menționează un șir de motive pentru care nu rostim rugăciunea de slavă Halel în ziua de Purim. Unul din ele: slava se cuvine să fie rostită numai de oameni liberi, precum scrie chiar la începutul acestei rugăciuni „Slăviți, robii Domnului”. Aceia care nu au asupra lor nicio altă autoritate decât a lui HAȘEM, ei sunt vrednici să-L slăvească. De Pesah, Șavuot și Sukot sărbătorim momentele în care ne-am eliberat am fost liberi de jugul egiptean. De Hanuka sărbătorim momentul în care ne-am eliberat de jugul imperiului seleucid. De Purim sărbătorim miracolul prin care am scăpat de urzeala lui Haman de a ne nimici, dar după acest miracol, … Citește mai departe…
Două Învățături din Cartea Esterei
Și a spus Haman regelui Ahașveroș: Este un popor împrăștiat și risipit/ dezbinat între popoare în toate țările împărăție tale … și regelui nu-i este de folos să-i lase liniștit. (Ester 3:8) Narațiunile se supun și ele unor reguli. Nu canoane imuabile, ci doar sfaturi utile celor care doresc să capteze atenția cititorului. Un sfat util este ca după o cât mai scurtă introducere să apară criza, care într-un fel sau altul se va rezolva până la sfârșitul narațiunii. Cartea Ester nu ține cont de această regulă. În primele două capitole citim pe larg doar cum a devenit Ester regină și cum a salvat Mordehai viața regelui Ahașveroș. Criza, uneltirile lui Haman de a-i ucide pe toți evreii din imperiu, apare după mai mult de un sfert din carte, la mijlocul capitolului al treilea din zece. Deznodământul, prin zădărnicirea urzelilor lui Haman, a fost îndeplinit de Mordehai, ca sfetnic căruia … Citește mai departe…
Despre Verticalitate în Cartea Ester
… a făcut regele pentru tot poporul care se afla în fortăreața Șușan de la mic la mare un ospăț de șapte zile… (Ester 1:5) Și toți cei care slujeau regelui care se aflau la poarta regelui se plecau și se prosternau în fața lui Haman căci aceasta era porunca regelui, iar Mordehai nu se va pleca și nu se va prosterna. (ibid. 3:2) Obiceiul regilor este ca atunci când dau ospăț să-și aleagă cu grijă mesenii din mai-marii cetății. Invitațiile sunt personale, iar refuzul de a lua parte e văzut ca un act de răzvrătire. Ospățul dat de Ahașveroș era diferit. Invitați au fost toți cei care se aflau în Șușan de la mic la mare. Cei care nu se aflau în Șușan nu erau invitați. Dacă cineva ar fi dorit să evite ospățul, ar fi putut fără nicio supărare să iasă din oraș în ziua ospățului. Ce se … Citește mai departe…
Zece Mii de Talanți de Argint
Dacă regele găsește cu cale să se scrie [o poruncă] să fie nimiciți și voi cântări zece mii de talanți de argint în mâinile slujbașilor să-i aducă în visteria regelui. Și și-a scos regele inelul din mâna lui și l-a dat lui Haman ben Hamdata Agagitul vrăjmașul evreilor. Și a spus regele: Banii îți sunt dați și poporul să faci cu ei pe placul tău. (Ester 3:9-11) Ce fel de monedă este talantul? O indicație găsim în versetul: Iar argintul [adus de] cei numărați ai obștei o sută de talanți și o mie șapte sute șaptezeci și cinci de sicli … … o jumătate de siclu pentru toți cei trecuți prin numărătoare … pentru cei șase sute de mii și trei mii și cinci sute și cincizeci. (Șmot/ Exodul 38:25,26). Un mic calcul: 3550 de oameni au dat câte o jumătate de siclu, în total 1775 de sicli. 600,000 de … Citește mai departe…
Despre rodul vieții în cartea Kohelet
Ce-I rămâne omului din toată truda pe care o trudește sub soare? (Kohelet/ Ecleziastul 1:3) Sărbătoarea de Sukot este numită timpul bucuriei noastre. Șabatul din sărbătoarea de Sukot aduce bucuria lai noi culmi. Din dorința de a tempera puțin bucuria ca nu cumva să ducă la desfrâu, Înțelepții Israelului ne-au statornicit să citim în acest Șabat cartea Kohelet scrisă de regele Șlomo la bătrânețe, plină de dezamăgire și amărăciune. Aceasta este viziunea pe care am găsit-o în cărți. Viziunea mea personală este puțin diferită: Cea mai bucuroasă zi a anului a fost aleasă pentru citirea cărții Kohelet. Bucuria zilei este cea care ne dă puterea să avem inima împăcată cu cele mai mari dezamăgiri ale vieții. Sukot este sărbătoarea roadelor. Iarna, primăvara și vara am trudit cu munca câmpului. După ce am adunat toate roadele anului în hambare nu ne rămâne decât să ne bucurăm. De aceea este numită sărbătoarea … Citește mai departe…
Despre uitare în cartea Rut
Și a dat Boaz poruncă tinerilor spunând: Și între snopi lăsați-o să adune și n-o ocărâți. Ba și din snopi prefăceți-vă că ați uitat și lăsați pentru ea să adune… (Rut 2:15,16) Cuvintele lui Boaz se referă la porunca din Devarim/Deuteronom 24:19 Când îți vei secera holda în țarina ta și vei uita un snop pe câmp să nu te întorci pentru a îl lua, lasă-l străinului, orfanului și văduvei pentru ca să binecuvânteze HAȘEM truda mâinilor tale. Săracii simt că nu l-au păgubit cu nimic pe țăran. Ca om bogat el nu-și pierde timpul să revină pentru a aduna snopii uitați. Cu sudoarea frunții a adunat sărmanul aceste spice de bunăvoie abandonate de proprietar. Cât este de important să fie păstrată demnitatea celui ajutat! Boaz a lăsat-o pe Rut să adune snopii uitați pe câmp pentru că așa este porunca din Tora. El a depășit însă limitele poruncii spunând … Citește mai departe…
SEMNIFICAŢIA SIMBOLURILOR ŞI MESAJELE ASCUNSE DIN CARTEA RUTH Raphael B. Shuchat
În acest articol, voi demonstra că autorul Carţii Ruth foloseşte diferite tipuri de cuvinte simbolice şi mesaje ascunse care îmbogăţesc textul cu un dublu înţeles, revelat şi totodată tainic. Pentru început, în loc de introducere, aş vrea să explic sensul termenului “simbol”. N. Friedman, într-un eseu despre semnificaţia simbolurilor, defineşte simbolul drept un cuvânt sau o frază cu un dublu înţeles:” Ele (simbolurile) ar putea deriva din limbajul figurativ sau literal în care ceea ce este prezentat …înseamnă ceva mai mult sau chiar altceva, cu ajutorul unor similitudini, sugestii sau asocieri.” Aşa cum spunea Y. Tishbi, pentru misticii evrei cea mai mare colecţie de simboluri mistice este Biblia însăşi. Cartea Ruth, care face parte din Ketuvim / Scrierile unde nu este prezentată nici o revelaţie, este una dintre cele mai bune exemple de scrieri simbolice. Dacă ţinem cont şi de faptul că tradiţia ne spune că profetul Shmuel / … Citește mai departe…
O lecție de conduită politică din cartea Ester – Purim 5776
Căci Mordehai iudeul era al doilea după regele Ahașveroș, de vază între evrei și apreciat de mulți din fraților săi, căuta binele poporului său și vorbea împăciuitor întregii sale seminții (Est 10,3) Cartea Ester se desfășoară într-o lume în care bunul plac al celui puternic era singura lege. Regina Vaști, moștenitoarea tronului, și-a pierdut viața pentru că nu a dat ascultare poruncii regelui Ahașveroș care beat turtă a chemat-o spre a se făli cu frumusețea ei în fața mesenilor. Fecioare și femei fără număr, printre care și Ester, au fost răpite din casele lor de forțele ordinii și aduse în haremul regelui. Haman la rândul lui a fost spânzurat numai pentru că a făcut o spânzurătoare pentru a îl spânzura pe Mordehai care conform legii strâmbe a vremii chiar își merita pedeapsa. Ultimul verset al cărții este dedicat modului în care își exercita Mordehai autoritatea, strălucit în sine, cu atât … Citește mai departe…
Structura TANACH-ului
Istoria poporului evreu este istoria iudaismului, iar istoria iudaismului este istoria poporului evreu. Încep cu această tautologie pentru a sublinia, încă o dată, această realitate.Voi începe, mai întâi, prin a vă explica ce înseamnă TaNaCh. Este vorba de denumirea ebraică a ceea ce în limba română este „Vechiul Testament”. Ta – vine de la Tora (Legea)– Pentateuh-ul, sau Cele 5 cărţi ale lui Moşe (Moise) Bereişit (La început) – Geneza Şmot (Cuvintele) – Exodul Vaikra (Şi El a chemat)– Leviticul Bamidbar (În deşert) – Numerii Dvarim (Lucrurile) – Deuteronomul Na – reprezintă Neviim – Profeţii. Această secţiune, la rândul său este împărţită în: Neviim Rişonim (Primii profeţi, sau Profeţii preclasici), conţinând: Ioşua Şoftim (Judecători) Şmuel (Samuel) Melakhim (Regii) Neviim Ahronim (Profeţii ulteriori, sau Profeţii Clasici): Işaiahu (Isaia) Irmiahu (Ieremia) Iehezkel (Ezekiel) Trei Asar (aramaică) – Cei „12 Profeţi Minori”: Hosea, Ioel, Amos, Ovadia, Iona, Mica, Nahum, Habakuk, Ţefania, Hagai, Zecaria, … Citește mai departe…