Laptele pe care îl dă vaca, oaia, capra sau bivolița este Cașer. Din păcate unii îl măsluiesc cu un amestec care conține printre altele și seu. Datorită reglementărilor sanitar – veterinare stricte din Uniunea Europeană aceste cazuri au devenit extrem de rare. De aceea putem folosi cu încredere laptele de la orice producător certificat din Uniunea Europeană inclusiv laptele condensat cu 10% grăsime care se servește cu cafeaua. Laptele din soia, migdale, orez, secară, cocos, etc. sunt toate Cașer. Praful care se adaugă la cafea în loc lapte nu este Cașer. El este folosit în plicurile personale de cafea solubilă ”3 in 1” și la cele mai multe automate de cafea. Sunt unele automate care folosesc lapte lichid, dar acest fapt trebuie în prealabil verificat. Cafea fără lapte poate fi consumată de la orice automat. Untul de la orice producător este Cașer. Untul cu coținut redus de grăsime poate conține … Citește mai departe…

Întâi de toate trebuie să evităm pâinea coaptă în simigerii. Acolo se coc în același cuptor turte cu carne și turte cu brânză. În brutării, în schimb, pâinea se coace în cuptoare folosite numai pentru pâine. Deși eram obișnuiți să privim pâinea ca pe un aliment cașer, în ultimii ani lucrurile s-au schimbat. Zeci de aditivi meniți să dea un gust mai bun dar mai ales să prelungească termenul de valabilitate au apărut pe piața panificației. Unii din ei sun cașer, alții mai puțin. Lipia libaneză, numită uneori și pâine libaneză sunt de regulă cașer. La fel este și Pita. Pe de altă parte blatul de pizza și chiflele care sunt de felul lor pufoase folosesc aditivi care ar avea nevoie de certificare cașer.  Pâinile obișnuite sunt și ele pline de surprize. Unele conțin oțet, altele chiar oțet din vin. Pâinea pătrată de tip ”toast” care are termen de valabilitate … Citește mai departe…