Author Archives: Rabin Rafael Shaffer

Pericopa Haiei Sara 5776

Cancelaria Rabinică Posted on by

…. tânăra căreia îi voi spune pleacă-ți te rog ulciorul și voi bea și ea va spune bea dar și cămile ți le voi adăpa, pe ea ai rânduit-o robului tău Ițhak… (Gen 24:14) Pețitor. Ne trec fiorii când auzim acest cuvânt. Dramaturgi schițează caractere de șarlatani, complici ai unor părinți ticăloși care în speranța unui câștig derizoriu își forțează odraslele spre căsnicii în care dragostea nu va putea niciodată sălășui. Eliezer era alt gen de pețitor. Avuția pe care o aduce mireasa nu conta pentru el de loc. Eliezer căuta bunătatea care se revarsă. Cea care i-ar fi răspuns: “Poftim, trage-ți apă din fântâna noastră” sau chiar “Iată ulciorul, bea cât vrei” nu ar fi fost aleasă. Nici măcar cea care ar fi ridicat ulciorul și i-ar fi dat să bea nu ar fi fost vrednică de a fi mireasa lui Ițhak. Numai cea care îi va adăpa și … Citește mai departe…

Carne Cașer 3

Cancelaria Rabinică Posted on by

Cine este calificat să fie șohet? Răspunsul pe care îl găsim în Mișna (secolul 2, era curentă) îi va uimi pe mulți: oricine. Asta nu înseamnă că toți erau calificați, doar că un șohet nu avea nevoie de certificat scris. Dacă spunea că știe puteai să ai încredere în el. În Yemen această situație s-a păstrat până la mijlocul veacului trecut. Mulți cunoșteau meseria de șohet, dar nimeni nu se gândea că ar fi nevoie de vreun document doveditor. În Europa medievală cei care cunoșteau măiestria tăierii rituale s-au împuținat. În aceste condiții s-a ivit nevoia ca ei să dețină acte de acreditare. Ele se obțineau de la un rabin sau de la un șohet mai erudit după un examen teoretic și practic. Fiecare oraș, fiecare sat și chiar fiecare cătun, dacă doreau locuitorii să mănânce carne, erau nevoiți să țină pe cheltuiala lor un șohet. Tăierile nefiind foarte dese, … Citește mai departe…

Pericopa Vaiera 5776

Cancelaria Rabinică Posted on by

Care a fost sensul încercării supreme căreia fost supus Patriarhului Avraham? De a își sacrifica fiul, am spune. Așa pare firesc și așa reiese din text. Firesc e doar în ochii noștri, cei care am învățat deja să prețuim viața omului. În ochii contemporanilor săi și chiar a multor generații care au urmat, jertfa fiilor, deși rară era totuși o practică acceptată. În 2Regi (3:27) citim despre Meișa regele Moavului care fiind asediat de armatele lui Yehoșafat regele Iudeei și Yoram fiul lui Ahav regele Israelului și-a adus fiul jertfă pe zidul cetății. Culmea a fost că jertfa chiar l-a ajutat și armatele care țineau asediul s-au retras fără nici un motiv aparent. În tratatul Sanhedrin fila 96a citim despre Nevuhadnețar (cunoscut ca Nabucodonosor), care a jurat idolului său Nisroh că îi va aduce pe cei doi fii ai săi Adarmeleh și Sarețer jertfă. Planul nu și l-a îndeplinit căci … Citește mai departe…

Carne Cașer 2

Cancelaria Rabinică Posted on by

“Taref”, deseori pronunțat ”Tref”, se traduce prin “sfâșiat de un predător”. Prin extensie se referă la orice animal vătămat astfel încât nu mai este corespunzător consumului conform Legii Iudaice. Printr-o extensie mai recentă el se referă la orice aliment care nu corespunde conform Legii Iudaice. La păsări aceste cazuri sunt de regulă rare și nu trebuie făcută nicio verificare. Dacă, însă, când se deschide pasărea se găsesc organe vătămate, atunci trebuie întrebat rabinul dacă pasărea este cașer sau taref. Grea decizie. Dacă pasărea va fi găsită taref, o întreagă familie va fi nevoită să se mulțumească în acel Șabat sau în acea zi de sărbătoare doar cu pește. Nu aș vrea să fiu în locul rabinului care este pus să dea un asemenea verdict. La animale, dat fiind că întâlnim destul de des plămâni vătămați, aceștia trebuie verificați. Dacă, de exemplu, plămânul e lipit de pleură atunci animalul este taref. … Citește mai departe…

Carne Cașer

Cancelaria Rabinică Posted on by

“Cașer”, unii pronunță ”Kosher” sau ”Cușer” se poate traduce prin “acceptat”, “adecvat” sau “corespunzător”. Cuvântul este folosit de cele mai multe ori pentru a caracteriza un aliment care este acceptat conform legilor alimentare iudaice. Prin extensie, când se referă la o persoană sau la o afacere el se traduce prin “cinstit”. Alimentul în jurul căruia sunt cele mai multe și mai complexe restricții este carnea. Unul din cele mai lungi tratate din Talmud, tratatul Hulin este dedicat în întregime acestor restricții. Cred că este aici și o intenție ascunsă a Creatorului. Carnea este importantă pentru o nutriție sănătoasă și avem chiar dreptul să luăm viața unui animal pentru a satisface această nevoie. Dar, să nu uităm, a lua viața unui animal este totuși an act de cruzime. Reducerea în măsura posibilului a acestor acte de cruzime este, cred, una din rațiunile ascuns ale acestor restricții. Carnea Cașer poate să provină … Citește mai departe…

Pericopa Leh Leha 5776

Cancelaria Rabinică Posted on by

Patriarhul Avraham este numit și stâlpul credinței. Ce înseamnă credință? În DEX am găsit câteva explicații, dar ele se restrâng la unele roluri literare pe care le are acest cuvânt. Care este însă esența? Nu scrie. În căutarea unei definiții cu care să fiu mulțumit am pornit de la două explicații din DEX care de fapt se contrazic. 1. Tranz. A fi încredințat sau convins de un fapt 3. Tranz… A considera… altfel decât este în realitate. Același cuvânt pentru un adevăr și pentru un fals? Chiar din această contradicţie s-a născut definiția: A crede este atitudinea de a considera un fapt ca fiind adevărat pe baza unei evidențe insuficiente sau contrazise. Că astăzi este joi 22 octombrie nu doar cred. Știu. M-am uitat în calendar, iar toate calendarele pe care le-am văzut sau de care știu sunt coordonate între ele. Pe de altă parte, cel ce se consideră cum că ar fi … Citește mai departe…

Pericopa Noah 5776

Cancelaria Rabinică Posted on by

În pericopa săptămânii citim despre două pedepse majore la care a fost supusă umanitatea. Prima a fost potopul. Cauza a fost precum scrie (Gen 6:11): Și s-a stricat pământul în fața lui HAȘEM și s-a umplut pământul de silnicie. Jaf. Viol. Anarhie. O astfel de societate și-a pierdut dreptul de a mai exista. Potopul a șters-o de pe fața pământului. A supraviețuit numai Noah și familia sa pentru că au rămas cinstiți. A doua a fost la Turnul Babel. Aici, dimpotrivă, a domnit o armonie perfectă. Toți și-au unit forțele pentru a atinge țelul comun, un turn care să ajungă până în cer. Ca pedeapsă HAȘEM le-a amestecat limbile pentru a îi împiedica să mai comunice între ei. Rabinul Jonathan Sacks atrage atenția asupra contradicției. Potopul a venit ca pedeapsă a dezbinării. Lecția a fost învățată și s-a creat o societate armonioasă. Acesta a fost la rândul lui motiv pentru … Citește mai departe…

Pericopa Bereșit 5776

Cancelaria Rabinică Posted on by

Și a făcut HAȘEM cei doi mari luminători, luminătorul cel mare pentru cârmuirea zilei și luminătorul cel mic pentru cârmuirea nopții și stelele. (Gen 1:16). Cum putem înțelege acest verset? HAȘEM a făcut doi luminători mari cum scrie la început sau unul mare și unul mic cum scrie la sfârșit? Stelele de unde apar și ele? Doar la începutul versetului scrie doar de doi luminători, nimic mai mult! Unele  traduceri rezolvă parte din problemă referindu-se la soare ca luminătorul cel mare dintre cei mari iar la lună ca cel mic dintre luminătorii mari, luminători mici rămânând doar stelele. Dar ne putem oare referi la stelele ca luminători? Le vedem, ne putem orienta după ele, dar la lumina lor tot în beznă rămânem. Talmudul în tratatul Hulin fila 60b explică versetul prin următorul dialog: ”A spus luna Atotputernicului  Binecuvântat fie El: Se poate ca doi regi să se folosească de o … Citește mai departe…

Șmini Ațeret – sărbătoarea uitată

Cancelaria Rabinică Posted on by

Ce sărbătoare urmează după Sukot? “Simhat Tora” ar răspunde mai toată lumea. În Sidur în rugăciunile de sărbătoare găsim după Sucot sărbătoarea de Șmini Ațeret, iar Simhat Tora nu este menționată. Care este așadar numele sărbătorii care urmează după Sukot? În pericopa Pinhas sunt menționate jertfele care se aduceau în cele șapte zile de Sukot. După aceea scrie: (Num 29:35) În ziua a opta (ȘMINI) să aveți o adunare de sărbătoare (AȚERET). De aici se trage numele de “Șmini Ațeret” care este menționat în textele de rugăciune. Sărbătoarea de Pesah ține șapte zile. Prima și ultima sunt zile de sărbătoare în care sunt permise numai muncile necesare pentru pregătirea mâncării. Între ele avem cinci zile festive în care ,cu anumite restricții, munca este permisă. Sărbătoarea de Sukot începe și ea cu o zi de sărbătoare și este urmată de șase zile festive după care urmează o altă zi de sărbătoare, … Citește mai departe…

SUKOT – de ce în mijlocul lunii Tișrei?

Cancelaria Rabinică Posted on by

Pesah sărbătorim în ziua a cincisprezecea a lunii Nisan pentru că în acea zi a anului au ieșit strămoșii noștri din Robia Egiptului. Șavuot sărbătorim cincizeci de zile mai târziu pentru că în acea zi a anului au primit strămoșii noștri Tora pe muntele Sinai. Ce s-a întâmplat în ziua a cincisprezecea a lunii Tișrei? Chiar nimic deosebit! Sărbătoarea este în amintirea norilor care i-au apărat pe strămoșii noștri de arșița soarelui, de frig și de fiare sălbatice în cei patruzeci de ani în care s-au peregrinat în deșert. Acești nori i-au apărat tot anul. De ce sărbătorim atunci la mijlocul lunii Tișrei? Un răspuns ar fi că data ține de modul în care o sărbătorim, ieșind din casă într-o colibă sau sub un umbrar. Iarna nu putem ieși de loc, iar primăvara și vara, cel puțin pe vremurile când aerul condiționat nu era la îndemâna oricui, mulți se adăposteau … Citește mai departe…