În acest Șabat ne găsim ajunși la finalul cărții Șmot – Exodul, care se încheie cu pericopa Pekudei (Exod 38:21 –40:38) în care este vorba despre „punerea în folosință” a templului portabil, care i-a însoțit pe evrei și a constituit centrul religios al Poporului lui Israel în pribegia lor prin pustiu, în așezarea în Țara Făgăduinței, până la construirea Templului lui Șlomo (Solomon), și, ulterior, al Celui de-al Doilea Templu. Este începutul perioadei pe parcursul căreia ritualul credinței iudaice s-a axat pe sacrificiu, pe preoți, pe acel punct de confluență între oameni și Dumnezeu – Templul în care era găduit cel mai sacru obiect pe care l-au avut vreodată evreii – Chivotul Legământului. O perioadă care a durat în jur de 1400 de ani, cu o mică sincopă între distrugerea Primului Templu și începutul reconstrucției celui de-Al Doilea Templu. Dar la începutul erei actuale, în perioada de tranziție între iudaismul … Citește mai departe…