Tag Archives: Noah

(Noah) Despre drepturile animalelor

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

Tot ce trăiește și se mișcă să vă fie de mâncare, precum iarba vi le-am dat pe toate. Numai carne cu sufletul ei sângele ei să nu mâncați (Bereșit/Geneza 9:3,4) Până la potop oamenii aveau voie să mănânce numai roadele pământului. Vietățile puteau fi doar stăpânite sau aduse ca jertfă, dar carnea lor nu aveau voie să o mănânce. Numai după ce Noah le-a salvat de potop în arca lui au primit oamenii permisiunea de mânca din carnea vietăților și doar cu condiția ca trupul lor să fie deja neînsuflețit. Carnea tăiată dintr-un animal viu precum și sângele scurs dintr-un animal viu sunt și astăzi conform Torei interzise tuturor fiilor lui Noah, adică întregii omeniri. Prin extensie, dacă am luat viața animalului pentru a-i consuma carnea, avem voie să-i folosim pielea. Mai mult, avem voie chiar să vânăm animale a căror carne nu se mănâncă doar pentru a le folosi … Citește mai departe…

Noah 5777

Cancelaria Rabinică Eduard KupferbergPosted on by

În după amiaza aceasta  am stat și am recitit pericopa acestei săptămâni de câteva ori. Și după fiecare lectură exclamam în sinea mea „Desigur, despre asta este cel mai potrivit să vorbesc astă-seară în sinagogă!”. Apoi reluam textul, pentru a îmi confirma alegerea, și găseam alte elemente care ar merita să fie comentate. Pentru că într-adevăr este o pericopă extrem de generoasă în acest sens! Mai mult decât atât, deși ea ne vorbește despre începuturile umanității, este totodată una dintre cele mai ancorate în perioada contemporană, în realitățile sec. 20 și 21. Dar pasajul care mi-a atras atenția în mod deosebit prin cumplita sa actualitate este cel care se referă la Turnul Babel. „În vremea aceea era în tot pământul o singură limbă și un singur grai la toți…. Atunci S-a pogorât Domnul să vadă cetatea și turnul pe care-l zideau fiii oamenilor. Și a zis Domnul: “Iată, toți sunt … Citește mai departe…

Niciodată nu suntem singuri (Noah)

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

Și a luat aminte HAȘEM de Noah și de toate animalele și de toate dobitoacele care erau cu el în arcă… (Bereșit/Geneza 8:1) Când ajung la acest verset în rugăciunea de Musaf de Roș Hașana sunt de fiecare dată emoționat. De când lumea nu a fost om mai singur decât Noah. Din toți cei pe care i-a cunoscut a rămas doar el, soția sa, cei trei fii și soțiile lor. Toți ceilalți au pierit. Cine mai era să-și aducă aminte de el? HAȘEM însă nu l-a uitat. A luat aminte de truda lui de zi și noapte îngrijind animalele care i-au fost încredințate și a schimbat verdictul omenirii spre bine. Legăturile cu semenii noștri au limitele lor firești. Numai cel care reușește să stabilească legătura cu HAȘEM nu va rămâne niciodată singur. Se povestește că în timpul Holocaustului, într-un lagăr de exterminare, s-a adunat un tribunal rabinic. Îndurerați, ei l-au … Citește mai departe…

Pericopa Noah 5776

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

În pericopa săptămânii citim despre două pedepse majore la care a fost supusă umanitatea. Prima a fost potopul. Cauza a fost precum scrie (Gen 6:11): Și s-a stricat pământul în fața lui HAȘEM și s-a umplut pământul de silnicie. Jaf. Viol. Anarhie. O astfel de societate și-a pierdut dreptul de a mai exista. Potopul a șters-o de pe fața pământului. A supraviețuit numai Noah și familia sa pentru că au rămas cinstiți. A doua a fost la Turnul Babel. Aici, dimpotrivă, a domnit o armonie perfectă. Toți și-au unit forțele pentru a atinge țelul comun, un turn care să ajungă până în cer. Ca pedeapsă HAȘEM le-a amestecat limbile pentru a îi împiedica să mai comunice între ei. Rabinul Jonathan Sacks atrage atenția asupra contradicției. Potopul a venit ca pedeapsă a dezbinării. Lecția a fost învățată și s-a creat o societate armonioasă. Acesta a fost la rândul lui motiv pentru … Citește mai departe…