Pericopa Vaera 5776
Au făcut și magii vrăjile lor să scoată păduchii dar n-au reușit … Și au spus magii Faraonului degetul lui HAȘEM este acesta și și-a întărit Faraonul inima și nu le-a dat ascultare … (Exo 8:18,19)
Un drag și erudit prieten, Părintele Profesor Dr. Alexandru I Stan mi-a dăruit o carte tradusă de dânsul din limba rusă. O colecție de povești din Egiptul antic scrisă în hieroglife și tradusă tradusă în limba rusă de un egiptolog evreu. Un deosebit interes mi-a stârnit povestea unei confruntări între Montu fiul negresei și magii Egiptului . Fiecare parte făcea vrăji și cealaltă parte le desfăcea.
În pericopa săptămânii găsim un alt fel de confruntare. Moșe transformă apa în sânge. Magii egipteni nici măcar nu au încercat să transforme sângele din nou în apă. Tot ce au făcut magii a fost … să transforme și ei puțina apă rămasă în sânge. Așa s-a întâmplat și cu broaștele. Moșe a scos broaște. Magii Egiptului au arătat că pot și ei să scoată broaște, ceea ce nu a făcut decât să adauge suferință egiptenilor. Faraonul, deranjat de orăcăitul broaștelor, nici măcar nu i-a chemat pe magi să le înlăture. El s-a adresat direct lui Moșe, care le-a înlăturat. Ce sens a avut această confruntare în care superioritatea lui Moșe nici măcar nu a fost contestată?
Moșe nu a căutat să-și arate superioritatea față de magii Egiptului. Aceasta era clară de la început. El a făcut miracolele pentru a arăta că este trimisul lui HAȘEM. Magii au încercat doar să arate că miracolul nu dovedește nimic, pentru că același rezultat poate fi obținut și prin magie.
Dovada a venit odată cu plaga păduchilor. Magii au încercat și ei cu vrăjile lor să scoată păduchi, dar a fost peste puterea lor. Atunci au recunoscut “degetul lui HAȘEM este” . Întrebarea Faraonului ”Cine este HAȘEM să-i dau ascultare? ” și-a primit răspunsul. Acesta însă nu i-a schimbat cu nimic atitudinea. Conștient că Moșe este trimisul lui HAȘEM, conștient că poporul va avea mult de suferit, Faraonul și-a întărit inima și a continuat să refuze fiilor lui Israel libertatea. Ca la o revendicare la care după ce ai adus toate dovezile argumentul decisiv rămâne “Nu-ți dau.”
Povestea, în linii mari, o cunoaștem de la o vârstă fraged din nopțile de Seder. Când enumeram plăgile, pentru fiecare din ele vărsam din cupă câte o picătură de vin. Cu timpul am devenim însă critici față de aceste plăgi. Pentru a da un răspuns mulțumitor nedumeririlor care se ridică nu avem altă cale decât să recitim textul Torei, de data aceasta cu privirea critică a unui adult.
Comments
Pericopa Vaera 5776 — No Comments
HTML tags allowed in your comment: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>