SEMNIFICAŢIA SIMBOLURILOR ŞI MESAJELE ASCUNSE DIN CARTEA RUTH Raphael B. Shuchat

Rabin Rafael ShafferPosted on by May 29, 2017

În acest articol, voi demonstra că autorul Carţii Ruth foloseşte diferite tipuri de cuvinte simbolice şi mesaje ascunse care îmbogăţesc textul cu un dublu înţeles, revelat şi totodată tainic. Pentru început, în loc de introducere, aş vrea să explic sensul termenului “simbol”. N. Friedman, într-un eseu despre semnificaţia simbolurilor, defineşte simbolul drept un cuvânt sau o frază cu un dublu înţeles:” Ele (simbolurile) ar putea deriva din limbajul figurativ sau literal în care ceea ce este prezentat …înseamnă ceva mai mult sau chiar altceva, cu ajutorul unor similitudini, sugestii sau asocieri.” Aşa cum spunea Y. Tishbi, pentru misticii evrei cea mai mare colecţie de simboluri mistice este Biblia însăşi.           Cartea Ruth, care face parte din Ketuvim / Scrierile unde nu este prezentată nici o revelaţie, este una dintre cele mai bune exemple de scrieri simbolice. Dacă ţinem cont şi de faptul că tradiţia ne spune că profetul Shmuel / … Citește mai departe…

Orar Șavuot

Rabin Rafael ShafferPosted on by May 28, 2017

ȘAVUOT 5777 Templul Coral București St. Sfânta Vineri 9/11         Marți, 30 Mai – ajun de Şavuot (Erev Şavuot ) 18:45 19:00 21:30 22:00 22:30 Minha Tikun Leil Șavuot (partea I) Maariv Kiduș Tikun Leil Șavuot (partea a II-a)   Miercuri, 31 Mai – prima zi de Şavuot 09:30 Șahrit, Halel, Citirea Torei, Musaf 19:00 Mincha, Maariv După 21:45 Aprinderea lumânărilor de sărbătoare de la o flacără preexistentă                                                        Joi, 1 Iunie – a doua zi de Şavuot 09:30 Șahrit, Halel, Citirea Torei 10:45 Izkor, Musaf 20:30 Mincha , Meghilat Rut, Maariv 21:46 Havdala                                                      … Citește mai departe…

Indicații sinagogale de Șavuot

Rabin Rafael ShafferPosted on by May 28, 2017

BS”D   . LUNA SIVAN 5777 material realizat de Cancelaria Rabinică F.C.E.R. 5777   Notă – referințele referitoare la Sidur sunt corespunzătoare ”Sidur Lemaan Ahai” – editat de FCER în anul 2011   Duminică, 3 Sivan (28 mai)                                                                                                    La rugăciunea de dimineață Nu se spune Tahnun (pagina 167-182).   Luni, 4 Sivan (29 mai)                                    La rugăciunea de dimineață Nu se spune Tahnun (pagina 167-182).   Marți, 5 Sivan (30 mai)                                  La rugăciunea de dimineață Nu se spune Tahnun (pagina 167-182). Se pregătește un fruct nou pentru a putea spune Șeheianu în a doua noapte de Șavuot. Se aprinde o lumânare care arde cel puțin 48 ore.   Rugăciunea de seară (cel puțin 40 de minute după apusul soarelui)     Șema Israel cu binecuvântări (pagina 431-442). La pagina 441 în loc de Veșameru  se intercalează Vaidaber Moșe.     Cele 18 binecuvântări pentru sărbători cu (pagina 734-749) . Barhu (pagina 461). … Citește mai departe…

Despre școală cu ocazia sărbătorii de Șavuot

Rabin Rafael ShafferPosted on by May 26, 2017

Și i-a spus HAȘEM lui Moșe: Scrie-ți cuvintele acestea căci pe temeiul acestor cuvinte am încheiat un legământ cu tine și cu Israel (Șmot/Exodul 34:27) Bunicul meu, Moșe BenȚion Zwecker z”l, s-a născut în anul 1897 la Hatna, astăzi Dărmănești, județul Suceava. Tatăl lui, Herș Zwecker z”l, avea în arendă o cârciumă. La masa lui stătea, în afară membrilor familiei, Melamed-ul. Acesta își părăsea familia luni la rând pentru a îi învăța carte pe copiii cârciumarului Herș, care din puținul pe care îl avea hrănea două familii. Acesta nu era un caz izolat. Mama mi-a povestit că în Cernăuțiul interbelic se ținea un târg anual. După Simhat Tora veneau evreii din sate să caute câte un Melamed pentru copiii lor. Tineri cu carte dar fără stare acceptau aceste oferte. Ei se angajau să lucreze departe de familiile luni la rând din nevoia de a le asigura o pâine. În anul … Citește mai departe…

despre 7*7=49 în pericopa Behar-Behukotai

Rabin Rafael ShafferPosted on by May 19, 2017

Și îți vei număra șapte săptămâni de ani, de șapte ori șapte ani, și îți vor fi zilele celor șapte săptămâni de ani patruzecișinouă de ani. (Vaikra/Levitic 25:8)   Până astăzi numărăm pe pământul Israelului anii. O dată la șapte ani avem Anul Sabatic.  Pământul se odihnește. Țăranii se bucură și ei de un binemeritat repaos. După șapte ani sabatici urma Anul Jubiliar. Pământurile vândute se întorceau. Sclavii care după o muncă de șase ani nu au dorit să-și părăsească stăpânul erau și ei trimiși la vatră. Societatea avea șansa de a relua totul de la început cu speranța că greșelile trecutului nu vor fi repetate. Exilul celor zece triburi în Asiria a curmat practica Anului Jubiliar. Așteptăm ca cele zece triburi pierdute să revină pe pământul Israelului și atunci practica Anului Jubiliar va fi reluată. În pericopa Emor este amintită o poruncă asemănătoare, de a număra din ziua de după … Citește mai departe…

Despre amintiri în pericopa Emor

Rabin Rafael ShafferPosted on by May 11, 2017

  Cel ce se va atinge de ele va fi necurat până seara, să nu mănânce din lucrurile sfinte până își va scălda trupul în apă. După asfințitul soarelui va mânca din lucrurile sfinte căci ele sunt pâinea sa. (Vaikra/Levitic 22:7,8) Un Cohen care se atinge de ceva necurat devine el însăși necurat și nu mai are voie să mănânce din lucrurile sfinte pe care le primește. Pentru a se purifica el întâi își scaldă trupul într-o Mikve (baie rituală) și apoi așteaptă până la asfințitul soarelui. Scăldatul într-o Mikve este clar o acțiune de purificare. Ce sens are însă așteptatul până la asfințitul soarelui? Înțelepții Israelului au tălmăcit că purificarea este realizată doar prin scăldatul în Mikve. Deși purificat, Cohen-ul mai trebuie să aștepte până la asfințitul soarelui pentru a se bucura de drepturile pe care starea de puritate i le conferă. Care este oare rostul acestei așteptări? Cum … Citește mai departe…

Despre măsură în pericopa Aharei Mot – Kedoșim

Rabin Rafael ShafferPosted on by May 5, 2017

Și a grăit HAȘEM lui Moșe și i-a spus. Vorbește întregii adunări a fiilor lui Israel și spune-le: fiți sfinți căci sfânt sunt Eu HAȘEM… (Vaikra/Leviticul 19:1,2) A fi sfânt nu este chiar la îndemâna oricui. Din cei care și-o doresc, nu sunt nici ei prea mulți, puțini izbutesc. Totuși porunca se adresează întregii adunări, unii mai evlavioși alții mai puțin. Cel care ne dezvăluie tâlcul acestei porunci este Rabi Moșe ben Nahman din Gerona (1194-1270) cunoscut sub numele de Nahamanide, ale cărui cuvinte cu câteva modificări le voi reda: Tora ne-a interzis unele alimente, dar ne permite carnea și vinul. Hulpavul ar putea să se îmbuibe, să se îmbete și să flecărească toată viața fără a încălca niciuna din poruncile Torei. De acea, după ce a menționat alimentele interzise, ne-a dat Tora o poruncă generală să evităm plăcerile care nu sunt necesare. Cel care mănâncă, bea și vorbește numai … Citește mai departe…

Despre Lașon Hara în pericopa Tazria-Mețora

Rabin Rafael ShafferPosted on by April 28, 2017

În cele două pericope citim despre legile de puritate și impuritate legate o boală numită Țaraat.  Ce boală se ascunde în spatele acestui nume nu știm. Deoarece nu mai aplicăm aceste legi de aproape două milenii, identificarea bolii a căzut  de mult pradă uitării. Știm doar, conform celor scrise în Talmud, că ea apare ca pedeapsă divină pentru păcatul trufiei, al lăcomiei, dar în special al vorbitului de rău. De aici vine și practica de a dedica acest Șabat învățăturilor legate de ”Lașon Hara”, vorbitul de rău. O activă membră a grupului de studiu, gazetară de excelență, m-a întrebat pe Facebook: În ce condiții avem voie să publicăm Lașon Hara. Am amânat răspunsul până când va fi legat de pericopa săptămânii, dar iată că a sosit și scadența. În textele iudaice clasice subiectul este tratat doar sporadic. Prima sa prezentare sistematică datează din anul 1873. Rabinul Israel Meir Hacohen din … Citește mai departe…

Despre păsări în pericopa Șmini

Rabin Rafael ShafferPosted on by April 21, 2017

Și acestea dintre păsări… sã nu mâncați: vulturul, zgripsorul și vulturul de mare; șorecarul, șoimul și tot ce este din neamul lui; corbul și toate soiurile lui; struțul, bufnița, pescãrelul, coroiul și tot ce ține de neamul lui; huhurezul, heretele și cocostârcul; lebãda, pelicanul și corbul de mare; barza, bâtlanul, și ce este din neamul lui, pupãza și liliacul. Vaikra/Leviticul 11:13-19) Toate păsările ale căror nume nu au fost menționate în Tora sunt permise. Dacă le-am cunoaște pe cele menționate, ne-am putea înfrupta cu conștiința împăcată din mai toate păsările de pe fața pământului. Apropiați de natură, strămoșii noștri le cunoșteau. Aduși fără voie pe meleaguri străine a apărut pericolul uitării. Dacă s-ar fi pierdut identificarea unei sigure specii, toate păsările necunoscute ar fi devenit interzise. În Mișna, prima sistematizare a Legii iudaice scrisă în secolul II E.C., când pericolul exilării ultimilor evrei rămași pe teritoriul Israelului era deja iminent … Citește mai departe…

Două zile de sărbătoare

Rabin Rafael ShafferPosted on by April 14, 2017

Și în ziua dintâi să aveți o adunare sfântă și în ziua a șaptea zi să aveți o adunare sfântă, nicio muncă să nu se facă în aceste zile… (Șmot/Exodul 12:16) Pe pământul Israelului sărbătorim Pesah-ul timp de șapte zile precum scrie în Tora. Prima și a șaptea sunt zile de sărbătoare în care sunt permise numai unele munci strict necesare pentru pregătirea hranei. Cele cinci zile intermediare sunt și ele zile festive, doar că muncile necesare sunt de regulă permise. În Diaspora îl sărbătorim timp de opt zile. Avem două zile de sărbătoare urmate de patru zile festive urmate de încă două zile de sărbătoare. Obiceiul de a dubla zilele de sărbătoare a fost statornicit în perioada celui de-al doilea Templu când exista deja o puternică diaspora în Babilonia. Până în jurul anului 300 al erei curente nu aveam încă un calendar. Deși calculele erau cunoscute, începutul lunii era … Citește mai departe…