Despre taine și dezvăluirea lor în pericopa Mețora

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Și va veni cel care casa este a lui și va spune Cohenului: Ceva ca o rană am văzut în casă. Și va porunci Cohenul să se deșerte casa înainte de veni Cohenul să vadă rana și nu va deveni necurat tot ce este în casă și după aceea va veni Cohenul și va cerceta rana.(Vaikra/ Levitic 14:35,36) Pericopa Mețora este continuarea pericopei Tazria. În cei mai mulți ani ele sunt legate. Doar în anii bisecți le separăm. În ambele pericope citim despre Țaraat, o afecțiune gravă a pielii. În sine ea este doar o boală. Doar după ce a fost diagnosticată de un Cohen, purtătorul ei devine impur și este nevoit să părăsească tabăra. De la distrugerea Templului Cohenii nu se mai pronunță asupra acestor afecțiuni.      În Pericopa Tazria am citit despre afecțiunile asupra cărora, dacă un Cohen se pronunță, purtătorul devine impur. În pericopa noastră citim despre procedura … Citește mai departe…

Indicații Sinagogale Luna Nisan

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

BS”D . LUNA NISAN 5779 material realizat de Cancelaria Rabinică F.C.E.R. 2019 Notă – referințele referitoare la Sidur sunt corespunzătoare ”Sidur Lemaan Ahai” – editat de FCER în anul 2011 Duminică, 2 Nisan (7 aprilie) – Vineri, 7 Nisan (12 aprilie) La rugăciunea de dimineață Nu se spune Tahnun (pagina 167-182). Luni și joi dacă se citește din Tora nu se spune Iehi rațon (pagina 194-196). Sâmbătă, 8 Nisan (13 aprilie) – Şabat Hagadol (Șabatul cel mare) în memoria marilor miracole care au fost în Egipt în Șabatul de înainte de Pesah. La rugăciunea de dimineață la citirea Torei nu se spune Av Harahamim (pagina 595). După ieșirea din Șabat se face Kiduș Levana (pagina 697-706). Duminică, 9 Nisan (14 aprilie) – Miercuri, 12 Nisan (17 aprilie) La rugăciunea de dimineață Nu se spune Tahnun (pagina 167-182). Luni dacă se citește din Tora nu se spune Iehi rațon (pagina 194-196). … Citește mai departe…

Indicații de Cașrut pentru Pesah

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Definirea termenilor Hameț este numit orice produs de fermentare al cerealelor. Acesta include aluatul dospit, berea, borșul de tărâțe și băuturile obținute din fermentarea cerealelor (vodcă, whisky, bere, etc.). Aluaturi la care nu s-a observat nici o fermentare și chiar grăunțe întregi care au venit în contact cu apa sunt și ele numite hameț pentru că ar putea fi să fi îceput un proces de fermentare. Singura forma în care este permis consumul cerealelor este mața (pască). Alte grăunțe care nu sunt cereale (orez, porumb, susan, fasole boabe, năut, linte, soia etc.) sunt numite kitniot. Reguli pentru zilele de Pesah Este interzis consumul de hameț. Sunt interzise toate formele de ne folosi de hameț. Nu avem voie să-l vindem, să hrănim cu el animalele sau să-l folosimm ca solvent etc. Nu avem voie nici măcar să posedăm hameț în zilele de Pesah. Cei care au hameț și vor avea nevoie … Citește mai departe…

Despre circumcizie în pericopa Tazria

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

… dacă … va naște un copil de parte bărbătească … În a opta zi [copilul] să fie tăiat împrejur (Vaikra/ Levitic 12:2,3) În Midraș Tanhuma citim: L-a întrebat Tornosrufus cel rău pe Rabi Akiva: ”Ale cui creații sunt mai bune, ale lui HAȘEM sau ale omului carne și oase?”. I-a răspuns: ”Ale omului sunt mai bune.”. … L-a întrebat [Tornosrufus] ”De ce vă circumcideți?”. I-a răspuns: ”Știam că asta vei întreba, de aceea ți-am spus că creațiile omului  sunt mai bune” I-a adus Rabi Akiva spice și pâini și i-a spus: ”Acestea sunt creațiile lui HAȘEM și acestea sunt creațiile omului. Nu sunt oare acestea mai bune?”. … I-a spus Tornosrufus: ”Dacă HAȘEM dorește să fim circumciși, de ce nu ne naștem circumciși?” I-a spus Rabi Akiva: ”Și de ce iese cordonul ombilical împreună cu copilul și mama îl taie?”. Tornosrufus era un demnitar roman care credea în idoli. … Citește mai departe…

Nu tot ce zboară se mănâncă în pericopa Șmini

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Și pe acestea să le priviți ca pe o urăciune dintre păsări, să nu le mâncați căci urâcioase sunt vulturul,  zgripțorul … (Vaikra/ Levitic 11:13)  Și barza și bâtlanul cu tot neamul lui și pupăza și liliacul. (ibid. 11:19) Unora, ideea că nu tot ce zboară se mănâncă (de data aceasta la propriu), nu le este ușor de acceptat. De ce să renunțăm la toate aceste resurse prețioase de proteine doar din motive de tradiție? De fapt, nici locuitorii extremului orient nu prea înțeleg de ce renunță europenii la deliciul cărnii de șarpe,de câine și de pisică. Nu e păcat oare de atâtea bunătăți irosite? Nu este vorba de o tradiție strămoșească ale cărei începuturi s-au pierdut în negurile vremii. Aceasta sunt legi ale Torei, partea noastră din legământul cu HASHEM.  HASHEM și-a respectat cuvântul și noi mai trăim astăzi ca neam după mai bine de trei milenii. Suntem datori … Citește mai departe…

Curățirea vaselor și a sufletului în pericopa Țav

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Și vasul de lut în care va fi fiartă [jertfa de păcat] îl vei sparge și dacă într-un vas de aramă a fost fiartă va fi spălat în apă [clocotită (Talmud Hulin 96b)] și clătit în apă [rece (ibid.)]. (Vaikra/Levitic 6:21) În pericopa trecută, pericopa Vaikra, am citit despre diferitele categorii de jertfe. În pericopa noastră citim cum sunt ele jertfite. Unele sunt arse în întregime, iar la altele doar seul este ars iar carnea fiartă și mâncată de Coheni sau de proprietari. Din aceste instrucțiuni deduce Talmudul câteva reguli de interes general printre care și cașerirea vaselor, motiv pentru care pericopa noastră se citește întotdeauna înainte de Pesah. La jertfa de păcat se arde numai seul. Carnea se fierbe și se dă Cohenilor. Aceștia pot să o mănânce în ziua în care a fost jertfită și în noaptea următoare. Carnea rămasă în zorii zilei este considerată expirată și trebuie … Citește mai departe…

Cum sărbătorim ziua de Purim

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

… să facă ziua a patrusprezecea a lunii Adar și ziua a cincisprezecea a ei în fiecare an … asemeni zilelor în care au avut răgaz de vrăjmașii lor și luna care s-a prefăcut din jale în în bucurie și din doliu în sărbătoare să le facă zile de petrecere și bucurie și trimis bucate prietenilor și daruri sărmanilor. (Ester 9:21,22) Există în viața fiecărei națiuni sau culturi momente a căror amintire se dorește păstrată. Cum păstrăm aceste amintiri în memoria colectivă? Mulți au încercat, puțini au reușit. Mai țin minte din copilărie defilările din ziua de 1 Mai. Nicio legătură între manifestarea pompoasă și evenimentul, până astăzi nu știu despre ce era vorba, pe care dorea să-l evoce. În religia noastră evocarea nu-și are locul în spațiul public ci în intimitatea casei sau cel mult în spațiul comunitar. Astfel ea a putut traversa cele două milenii în care nu … Citește mai departe…

Darul hoțului în pricopa Vaikra

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

  Grăiește către fiii lui Israel și spune-le: Un om din voi dacă va aduce o jertfă lui HAȘEM … (Vaikra/ Levitic 1:2) Pentru ”om” Tora folosește de obicei cuvântul ”iș”. În primele capitole din Bereșit/ Geneza este folosit cuvântul ”adam”. De aici au tras unii traducători concluzia eronată că numele lui ar fi fost Adam. Ca unic reprezentat al speciei, el nu avea încă nevoia unui nume. El se numea pur și simplu ”om”. Versetul nostru folosește și el cuvântul  ”adam” . Rași, bazat pe o sursă din Midraș, leagă cele două versete în care apare acest cuvântul atipic: Precum jertfa adusă de primul om a fost cinstit însușită (singur fiind avea dreptul să-și însușească orice găsea), așa și cel care aduce o jertfă, ea trebuie să fie cinstit însușită. Nu putem evita întrebarea: Pentru cine oare a fost dată această lege? Credinciosul de la început nu fură. Cel … Citește mai departe…

Artă sau artizanat în pericopa Pekudei

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

… iată l-a chemat HAȘEM pe Bețalel… Și l-a umplut de la HAȘEM cu duh de înțelepciune, pricepere și cunoaștere… (Șmot/Exodul 35:30,31) Au lucrat [Bețalel și Oholiav] două pietre de smarald… Și le-a pus [Bețalel] pe bretelele efodului… precum i-a poruncit HAȘEM lui Moșe. (Șmot/Exodul 39:6-7) În Tora citim despre oameni de înaltă statură morală dar și despre ticăloși. Mai puțin reprezentați sunt artiștii. Când sculptorul Boris Schatz a înființat la Ierusalim în anul 1906 o academie de artă și a căutat să-i dea un nume biblic, Bețalel a fost alegerea firească. Dar a fost oare Bețalel un artist sau doar un simplu artizan? În tot ce a făcut scrie precum i-a poruncit HAȘEM lui Moșe. Cel care îndeplinește aidoma ce i s-a spus poate fi oare considerat artist? Întrebarea aparține ultimului veac și jumătate când expresia liberă a devenit regulă iar arta la comandă excepție. Până atunci se lucra … Citește mai departe…

Bețalel și Oholiav

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

… iată l-a chemat HAȘEM pe Bețalel fiul lui Uri fiul lui Hur din seminția lui Iehuda. Și l-a umplut de la HAȘEM cu un duh de înțelepciune, pricepere, și cunoaștere și [iscusință în] toate meșteșugurile.(Șmot/ Exodul 35:30,31) Și priceperea de a învăța pe alții a pus-o în inima lui și a lui Oholiav fiul lui Ahisamah din seminția lui Dan (ibid. 35:35) Tabernacolul era un cort înalt 10 coți, lung 30 și lat 10 din lemn de cedru poleit cu aur, sprijinit pe socluri din argint masiv, mobilat cu aur masiv, acoperit cu țesături fine și piei rare. Hainele pentru Cohen Gadol (marele preot) erau din țesături fine și împodobite cu nestemate. Un imens giuvaer în formă de cort. Tabernacolul era mai mult decât un simplu giuvaer. Prin munca lor meșteșugarii aveau datoria să exprime simboluri tainice și profunde simțiri de evlavie. Numai astfel își putea îndeplini Tabernacolul menirea … Citește mai departe…