Category Archives: Sarbatori

SEMNIFICAŢIA SIMBOLURILOR ŞI MESAJELE ASCUNSE DIN CARTEA RUTH Raphael B. Shuchat

Rabin Rafael ShafferPosted on by May 29, 2017

În acest articol, voi demonstra că autorul Carţii Ruth foloseşte diferite tipuri de cuvinte simbolice şi mesaje ascunse care îmbogăţesc textul cu un dublu înţeles, revelat şi totodată tainic. Pentru început, în loc de introducere, aş vrea să explic sensul termenului “simbol”. N. Friedman, într-un eseu despre semnificaţia simbolurilor, defineşte simbolul drept un cuvânt sau o frază cu un dublu înţeles:” Ele (simbolurile) ar putea deriva din limbajul figurativ sau literal în care ceea ce este prezentat …înseamnă ceva mai mult sau chiar altceva, cu ajutorul unor similitudini, sugestii sau asocieri.” Aşa cum spunea Y. Tishbi, pentru misticii evrei cea mai mare colecţie de simboluri mistice este Biblia însăşi.           Cartea Ruth, care face parte din Ketuvim / Scrierile unde nu este prezentată nici o revelaţie, este una dintre cele mai bune exemple de scrieri simbolice. Dacă ţinem cont şi de faptul că tradiţia ne spune că profetul Shmuel / … Citește mai departe…

Orar Șavuot

Rabin Rafael ShafferPosted on by May 28, 2017

ȘAVUOT 5777 Templul Coral București St. Sfânta Vineri 9/11         Marți, 30 Mai – ajun de Şavuot (Erev Şavuot ) 18:45 19:00 21:30 22:00 22:30 Minha Tikun Leil Șavuot (partea I) Maariv Kiduș Tikun Leil Șavuot (partea a II-a)   Miercuri, 31 Mai – prima zi de Şavuot 09:30 Șahrit, Halel, Citirea Torei, Musaf 19:00 Mincha, Maariv După 21:45 Aprinderea lumânărilor de sărbătoare de la o flacără preexistentă                                                        Joi, 1 Iunie – a doua zi de Şavuot 09:30 Șahrit, Halel, Citirea Torei 10:45 Izkor, Musaf 20:30 Mincha , Meghilat Rut, Maariv 21:46 Havdala                                                      … Citește mai departe…

Indicații sinagogale de Șavuot

Rabin Rafael ShafferPosted on by May 28, 2017

BS”D   . LUNA SIVAN 5777 material realizat de Cancelaria Rabinică F.C.E.R. 5777   Notă – referințele referitoare la Sidur sunt corespunzătoare ”Sidur Lemaan Ahai” – editat de FCER în anul 2011   Duminică, 3 Sivan (28 mai)                                                                                                    La rugăciunea de dimineață Nu se spune Tahnun (pagina 167-182).   Luni, 4 Sivan (29 mai)                                    La rugăciunea de dimineață Nu se spune Tahnun (pagina 167-182).   Marți, 5 Sivan (30 mai)                                  La rugăciunea de dimineață Nu se spune Tahnun (pagina 167-182). Se pregătește un fruct nou pentru a putea spune Șeheianu în a doua noapte de Șavuot. Se aprinde o lumânare care arde cel puțin 48 ore.   Rugăciunea de seară (cel puțin 40 de minute după apusul soarelui)     Șema Israel cu binecuvântări (pagina 431-442). La pagina 441 în loc de Veșameru  se intercalează Vaidaber Moșe.     Cele 18 binecuvântări pentru sărbători cu (pagina 734-749) . Barhu (pagina 461). … Citește mai departe…

Despre școală cu ocazia sărbătorii de Șavuot

Rabin Rafael ShafferPosted on by May 26, 2017

Și i-a spus HAȘEM lui Moșe: Scrie-ți cuvintele acestea căci pe temeiul acestor cuvinte am încheiat un legământ cu tine și cu Israel (Șmot/Exodul 34:27) Bunicul meu, Moșe BenȚion Zwecker z”l, s-a născut în anul 1897 la Hatna, astăzi Dărmănești, județul Suceava. Tatăl lui, Herș Zwecker z”l, avea în arendă o cârciumă. La masa lui stătea, în afară membrilor familiei, Melamed-ul. Acesta își părăsea familia luni la rând pentru a îi învăța carte pe copiii cârciumarului Herș, care din puținul pe care îl avea hrănea două familii. Acesta nu era un caz izolat. Mama mi-a povestit că în Cernăuțiul interbelic se ținea un târg anual. După Simhat Tora veneau evreii din sate să caute câte un Melamed pentru copiii lor. Tineri cu carte dar fără stare acceptau aceste oferte. Ei se angajau să lucreze departe de familiile luni la rând din nevoia de a le asigura o pâine. În anul … Citește mai departe…

Două zile de sărbătoare

Rabin Rafael ShafferPosted on by April 14, 2017

Și în ziua dintâi să aveți o adunare sfântă și în ziua a șaptea zi să aveți o adunare sfântă, nicio muncă să nu se facă în aceste zile… (Șmot/Exodul 12:16) Pe pământul Israelului sărbătorim Pesah-ul timp de șapte zile precum scrie în Tora. Prima și a șaptea sunt zile de sărbătoare în care sunt permise numai unele munci strict necesare pentru pregătirea hranei. Cele cinci zile intermediare sunt și ele zile festive, doar că muncile necesare sunt de regulă permise. În Diaspora îl sărbătorim timp de opt zile. Avem două zile de sărbătoare urmate de patru zile festive urmate de încă două zile de sărbătoare. Obiceiul de a dubla zilele de sărbătoare a fost statornicit în perioada celui de-al doilea Templu când exista deja o puternică diaspora în Babilonia. Până în jurul anului 300 al erei curente nu aveam încă un calendar. Deși calculele erau cunoscute, începutul lunii era … Citește mai departe…

Restricții alimentare pentru Pesah

Rabin Rafael ShafferPosted on by April 7, 2017

  Așteptăm cu nerăbdare sărbătoarea de Pesah cu toate restricțiile ei. În aceste zile consumăm numai: Pască și făină de pască. Carne,pește. Ouă Vin,coniac. Legume și fructe proaspete. Ulei de măsline sau de palmier. Zahăr,miere. Cafea pură măcintă sau solubilă. Cacao  pur (Cacao solubil conține lecitină care poate proveni din cereale sau soia). Ceai pur (fără arome sau aditivi). Sare Condimente boabe sau măcinate într-o rîșniță de Pesah. Usturoi Miez de nucă, alune, migdale sau caju numai crude Lapte cumpărat înainte de Pesah. În ciuda, sau poate chiar datorită acestor restricții, nimic nu e mai gustos decât bucatele de Pesah.   … Citește mai departe…

Despre asociere cu ocazia sărbătorii de Pesah

Rabin Rafael ShafferPosted on by April 7, 2017

… în ziua a zecea a acestei luni să-și ia omul un miel sau ied pentru familia sa extinsă sau pentru familia sa. Și dacă va fi familia prea mică pentru un miel sau un ied,să ia el și vecinul său apropiat după numărul de suflete fiecare după cât mănâncă să vă asociați pentru un miel sau un ied (Șmot/Exodul 12:3,4) Nimic pe lumea aceasta nu acuză sclavia mai grav decât mărețele piramide ale Egiptului. Munca depusă pentru a le ridica folosind uneltele acelor vremuri întrece orice imaginație, iar despre rostul lor nu știm mai nimic. Cea mai plauzibilă explicație ar fi cea pe care o găsim în tradiția iudaică cum că rostul lor era pur și simplu de a istovi sclavii pentru a nu le lăsa timp de gândire. Nu ne place să recunoaștem, dar sclavia are și ea rostul ei. Fără ea nu ar fi avut Egiptul nici … Citește mai departe…

Programul serviciilor religioase – Pesah 5777 -2017 – Templul Coral din Bucureşti

avatarPosted on by May 30, 2017

Programul serviciilor religioase Templul Coral din Bucureşti Pesah 5777 -2017   Sâmbătă 8.04 Şabat Hagadol             09:30 Şaharit – Kriat haTora – Musaf             19:30 Minha – Seuda Shlishit – Arvit             20:45 Havdala Luni 10.04 Erev Pesah             10:15 Ultima oră până când se poate mânca chameţ             11:30 Ultima oră până când trebuie vândut sau ars chameţ-ul             19:00 Mincha – Aprinderea lumânărilor – Arvit – Halel la Sinagoga Mare             20:00  SEDER PESAH  la Sinagoga Mare Marți, 11.04 Prima zi de Pesah             09:30 Şaharit – Halel – Kriat haTora – Musaf cu Tefilat Tal            19:00 Mincha – Arvit – Halel             SEDER PESAH în familie.   Începe Numărarea Omerului             20:48 Aprinderea lumânărilor (de la o flacără existentă) Miercuri 12.04 A doua zi de Pesah             09:30 Şaharit – Halel – Kriat haTora – Musaf             19:40 Mincha – Prelegere – Arvit             20:50 Havdala Joi … Citește mai departe…

LUNA NISAN 5777 – Indicații sinagogale

avatarPosted on by April 5, 2017

Indicații sinagogale material realizat de Rabin Rafael Shaffer –  Cancelaria Rabinică F.C.E.R. 2017 Notă – referințele referitoare la Sidur sunt corespunzătoare ”Sidur Lemaan Ahai” – editat de FCER în anul 2011     Miercuri, 2 Nisan (29 martie)  – Vineri, 4 Nisan  (31 martie) La rugăciunea de dimineață Nu se spune Tahnun (pagina 167-182). Joi dacă se citește din Tora se sare de la Iehi rațon (pagina 194) pînă la Așrei (pagina 196).   Sâmbătă, 5 Nisan (1 aprilie) La rugăciunea de dimineață la citirea Torei nu se spune Av Harahamim (pagina 595). La rugăciunea de după amiază nu se spune Țidkatha (pagina 679).   Duminică, 6 Nisan (2 aprilie)  – Vineri, 11 Nisan  (7 aprilie) La rugăciunea de dimineață Nu se spune Tahnun (pagina 167-182). Luni și joi dacă se citește din Tora se sare de la Iehi rațon (pagina 194) pînă la Așrei (pagina 196).   Sâmbătă, 12 … Citește mai departe…

Despre aparențe cu ocazia sărbătoarii de Purim

Rabin Rafael ShafferPosted on by March 10, 2017

Cu ce se ocupă înțelepții Israelului? Cercetătorii fundamentali caută să înțeleagă cum funcționează Creația, firmele să câștige bani, armatele să-și apere granițele țării, uneori chiar să le lărgească. Ce caută înțelepții Israelului? Cea mai cunoscută formă de expresie a gândirii iudaice este comentariul. Umila notă  de subsol a fost ridicată în creația iudaică la rang de capodoperă.  Traducerea unor cuvinte mai rar folosite, dezvăluirea unor tâlcuri ascunse dar mai ales dezambiguizarea textului sunt cele mai frecvente obiective ale comentariilor. O cultură care și-a ales ca țel să aducă claritate. În acest context obiceiul, atât de iubit de copii, de a se masca de de Purim cere o explicație. În Meghilat Ester (Cartea Esterei), masca, sau mai degrabă deghizarea este un motiv central. După una din opinii Ahașveroș era doar un parvenit care și-a plătit cu bani grei accesul prin alianță la coroană. La petrecere el a purtat hainele Marelui Preot … Citește mai departe…