Category Archives: iudaism 101

Reeh 5777

Eduard KupferbergPosted on by August 18, 2017

Trăim azi într-o societate care are ca fundament legea, care reglementează o  mare parte a relațiilor inter-umane. Iar ceea nu este reglementat prin lege este guvernat prin moralitatea umană. Însă, pentru a putea exista atât legea, cât și morala, este necesară existența liberului arbitru uman. În decursul evoluției civilizației dezvoltate de popoarele care au aderat la religiile abrahamitice: iudaismul, creștinismul și islamul, existența acestui liber arbitru a fost îndelung dezbătută și chiar contestată, în special pe baza argumentului că, în cazul în care presupunem că D-zeu este atoateştiutor şi cunoaşte viitorul la fel cum cunoaşte prezentul şi trecutul, cum ar putea să existe liberul arbitru al omului? Pe de altă parte, și argumentul contrar sunt cel puțin la fel de valide, căci, așa cum afirma Rambam (Maimonide): „Îngăduinţa este dată tuturor oamenilor: fie că ei vor să se aplece spre calea cea bună şi să fie drepţi – alegerea este … Citește mai departe…

Despre jertfe fără rost în pericopa Dvarim

Rabin Rafael ShafferPosted on by July 28, 2017

Ce-Mi trebuie mulțimea jertfelor voastre a spus HAȘEM. Sunt sătul de arderile-de-tot ale berbecilor și seul vițeilor și sânge de tauri, oi și berbeci nu doresc (Yeșaayahu/Isaia 1:11) Șabatul care urmează se numește ”Șabat Hazon”. Numele lui provine de la Haftara (porțiunea din cărțile profeților citită în sinagogă) care începe cu cuvânul ”Hazon”. Cuvinte aspre de mustrare cărora din păcate neamul nu le-a dat ascultare, ceaa ce a adus până la urmă la distrugerea Primului Templu. Mustrarea pentru păcate e de înțeles. Ce sens are însă mustrarea pentru aducerea jertfelor? Doar în Tora este scrisă porunca de a aduce jertfe. Rabi David Kimhi (1160–1235) dă următoarea explicație ”Deși aduceau jertfe idolilor aduceau și jertfe în Templu la început de lună și în zile de sărbătoare. Ce-Mi trebuie mulțimea jertfelor căci nu v-am poruncit să le aduceți decât pentru ca să vă amintiți de Mine, să vi se îndrepte gândul spre … Citește mai departe…

Roș Hodeș în ziua de Șabat

Rabin Rafael ShafferPosted on by June 23, 2017

BS”D . ROȘ HODEȘ ÎN ZIUA DE ȘABAT material realizat de Cancelaria Rabinică F.C.E.R. 2017 Notă – referințele referitoare la Sidur sunt corespunzătoare ”Sidur Lemaan Ahai” – editat de FCER în anul 2011 Vineri seara Se inserează paragraful de la pagina 448-449 varianta de Roș Hodeș. Sâmbătă dimineața La rugăciunea de Șahrit se inserează paragraful de la pagina 554-555 varianta de Roș Hodeș După rugăciunea de dimineață dar înainte de Kadiș se rostește rugăciunea de Halel pagina 707-716 fără pasajele Lo Lanu pagina 709 și Ahavti pagina 711. Kadiș Șalem va fi rostit de oficiantul care a repetat rugăciunea de Șahrit chiar dacă altul a oficiat rugăciunea de Halel. După psalmul zilei se spune Borhi Nafși pagina 569-571. Citirea de Maftit și Haftara de Roș Hodeș. La rugăciunea de Musaf înlocuim pasajul Tikanta Șabat pagina 611-612 cu pasjul Ata Iațarta pagina 612-613, se inserează pasajul Uvrași Hodșeihem pagina 614 și … Citește mai departe…

SEMNIFICAŢIA SIMBOLURILOR ŞI MESAJELE ASCUNSE DIN CARTEA RUTH Raphael B. Shuchat

Rabin Rafael ShafferPosted on by May 29, 2017

În acest articol, voi demonstra că autorul Carţii Ruth foloseşte diferite tipuri de cuvinte simbolice şi mesaje ascunse care îmbogăţesc textul cu un dublu înţeles, revelat şi totodată tainic. Pentru început, în loc de introducere, aş vrea să explic sensul termenului “simbol”. N. Friedman, într-un eseu despre semnificaţia simbolurilor, defineşte simbolul drept un cuvânt sau o frază cu un dublu înţeles:” Ele (simbolurile) ar putea deriva din limbajul figurativ sau literal în care ceea ce este prezentat …înseamnă ceva mai mult sau chiar altceva, cu ajutorul unor similitudini, sugestii sau asocieri.” Aşa cum spunea Y. Tishbi, pentru misticii evrei cea mai mare colecţie de simboluri mistice este Biblia însăşi.           Cartea Ruth, care face parte din Ketuvim / Scrierile unde nu este prezentată nici o revelaţie, este una dintre cele mai bune exemple de scrieri simbolice. Dacă ţinem cont şi de faptul că tradiţia ne spune că profetul Shmuel / … Citește mai departe…

Șabat Parașa Șekalim

Emanuel PusztaiPosted on by February 24, 2017

Acest șabat special face parte din așa numitele cele patru Parașiot (pericope) sau Șabaturile „de primăvară” alături de Șabat Zahor, Șabat Para și Șabat Ha-Hodeș. Denumirile lor sunt date de pasajele ce le citim la Maftir. Ce este special în aceste șabaturi, este faptul că deși aceste șabaturi nu coincid cu vreo sărbătoare, Roș Hodeș, Hanuka sau Purim, totuși Maftirul, este citit din al doilea sul de Tora. În eventualitatea în care ar fi și Roș Hodeș, atunci am folosi un al treilea sul de Tora. Aceste șabaturi sunt poziționate astfel: două înainte de Purim și două după Purim. În primul din aceste șabate citim paragraful din Ki Tisa despre obligativitatea (în vremea Templului) de a contribui anual cu jumătate de șekel pentru a întregii foldul monetar al Templului, ce era destinat achiziționarii animalelor pentru jertfele comune. De aici și numele de Șabat Parașa Șekalim. Această sumă trebuia să fie … Citește mai departe…

Șabaturi Speciale

Emanuel PusztaiPosted on by February 24, 2017

Șabaturile speciale sunt celebrări care comemorează evenimente importante din tradiția evreiască. Acestea primesc nume după titlul unei pericope sau haftara (pasaje din Tanach – Biblie) sau după așezarea acestora în calendarul ebraic fapt ce atrage după sine varianții în cadrul serviciului religios.    Cele mai fregvente sunt cele legate de începutul de luna calendaristică. Astfel avem: Șabat Mevarehim (Șabatul Binecuvântării) ultimul înainte de Roș Hodeș. Șabat Mahar-Hodeș ce cade în ajun de Roș Hodeș. Șabat Roș Hodeș ce cade în ziua de Roș Hodeș. Tot legat de luna calendaristică avem Șabat Ha-Hodeș – Șabatul Lunii care este ultimul înainte de 1 Nisan, dar acesta face parte din categoria speciala a celor patru Parașiot (pericope), denumire ce îi este atribuită din pasajul de Maftir, după cum vom vedea mai târziu. Printre celelalte Șabaturi speciale legate de calendar se regăsesc și: Șabat Hagadol, Șabat Hol Hamoed Pesah, Hol Hamoed Sukot și Șabat … Citește mai departe…

Vaera 5777

Eduard KupferbergPosted on by February 16, 2017

Subiectul pericopei (Exod 6:2 – 9:35) acestei săptămâni este, cred, unul din cele mai cunoscute episoade biblice. Este vorba despre primele din plăgile Egiptului. Subiect care, deși pare atât de simplu în aparență, a născut mereu întrebări. Și una dintre cele care revine mereu și mereu este: „De ce plăgile au venit una câte una?”. De ce au sosit gradat, primele fiind relativ inofensive, și de ce nu au fost trimise doar ultimele, cele mai cumplite? De ce nu au fost trimise toate deodată? O posibilă explicație este aceea că plăgile au fost necesare tocmai pentru ca egiptenii să își primească pedeapsa pentru modul cum îi oprimaseră pe fii lui Israel. O alta este că, astfel, D-zeu îi dă o șansă faraonului să realizeze cât de mult a greșit, o șansă să se căiască. După primele  plăgi, faraonul pare dispus să negocieze. Moșe îi cere să permită evreilor să meargă … Citește mai departe…

Noah 5777

Eduard KupferbergPosted on by February 21, 2017

În după amiaza aceasta  am stat și am recitit pericopa acestei săptămâni de câteva ori. Și după fiecare lectură exclamam în sinea mea „Desigur, despre asta este cel mai potrivit să vorbesc astă-seară în sinagogă!”. Apoi reluam textul, pentru a îmi confirma alegerea, și găseam alte elemente care ar merita să fie comentate. Pentru că într-adevăr este o pericopă extrem de generoasă în acest sens! Mai mult decât atât, deși ea ne vorbește despre începuturile umanității, este totodată una dintre cele mai ancorate în perioada contemporană, în realitățile sec. 20 și 21. Dar pasajul care mi-a atras atenția în mod deosebit prin cumplita sa actualitate este cel care se referă la Turnul Babel. „În vremea aceea era în tot pământul o singură limbă și un singur grai la toți…. Atunci S-a pogorât Domnul să vadă cetatea și turnul pe care-l zideau fiii oamenilor. Și a zis Domnul: “Iată, toți sunt … Citește mai departe…

Creație sau Evoluție (Bereșit)

Rabin Rafael ShafferPosted on by February 21, 2017

La început a creat HAȘEM cerul și pământul. (Bereșit/Geneza 1:1) Cum ne raportăm în zilele noastre la credință? După anii comunismului în care a fost ascunsă într-un con de umbră, ea își redobândește locul de onoare pe scena publică. Mulți chiar încearcă să o împace cu vechea ei vrăjmașă, știința. Din păcate, multe din aceste încercări nu prea sunt convingătoare. Știința în stadiul  ei actual, sau mai degrabă bruma de știință pe care o cunosc eu, aduce provocări atât teoriei creaționiste cât și teoriei evoluționiste. Fosilele unor specii dispărute care arată ca și cum ar fi fost faze de trecere între specii cunoscute astăzi, mai ales între maimuță și om. Estimate bine fondate asupra vârstei universului ridică și ele mari semne de întrebare. Mai puțin cunoscut este faptul că cel mai apropiat genetic omului nu este maimuța ci, nu e plăcut să recunoaștem, chiar porcul. Cea mai mare provocare, din … Citește mai departe…

Ce reprezintă ziua de Tișa BeAv

Eduard KupferbergPosted on by August 12, 2016

Tișa BeAv sau ziua de 9 a lunii Av este punctul culminant al unei perioade de doliu care începe cu Șiva Asar BeTamuz sau 17 Tamuz. Șiva Asar BeTamuz a fost ziua când zidurile Ierusalimului au fost străpunse de către romani în anul 70 e.n., în timpul celui de-al doilea templu. Această zi este ea însăşi o zi de post, începând la răsăritul soarelui şi terminându-se la apus. După ce au pătruns, romanii au prădat şi distrus orasul timp de trei săptămâni până când în final, pe 9 Av, au dat foc Templului. De atunci, evreii au ţinut aceste trei săptămâni ca perioada de doliu în care nu se fac nunţi şi nu se ascultă muzica. Doliul se intensifică în timpul ultimelor 9 zile când evreii nu se tund, nu mănâncă carne şi nu beau vin (cu excepţia Șabatului), nu fac activităţi al căror singur scop este plăcerea (ca de … Citește mai departe…