Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/rabinatr/public_html/wp-content/plugins/adatosystems-friday-zmanim/zmanfriday.php on line 207
Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/rabinatr/public_html/wp-content/plugins/adatosystems-friday-zmanim/zmanfriday.php on line 207
Yom Yerușalaim: Diferitele nume ale orașului Yerușalaim în Tanach Prof. Asher Shafrir Ziua eliberării Yerușalaimului în Războiul de Șase Zile cade întotdeauna în apropierea sâmbetei când se citește pericopa Behukotai. Această coincidență face din lectura pericopei o barieră istorică în calea uitării minunilor care s-au întâmplat pe parcursul acestui scurt dar plin de consecințe război. (Vaikra/ Levitic 26:7-8): Și îi veți goni pe vrăjmașii voștri și vor cădea în fața voastră răpuși de sabie. Cinci din voi vor goni o sută și o sută vor goni zece mii… Nu există nimic mai interesant și instructiv decât să ne ocupăm, de data asta din perspectivă etimologică și geografică de orașul nostru sfânt, în speță despre numele orașului Yerușalayim în Tanach. Nu vom vorbi aici despre toate expresiile frumoase care sunt atribuite orașului, ci doar de numele cele mai cunoscute. Șalem Yertușalaimul este amintit pentru prima dată în Tanach în Bereșit/ …Citește mai departe…
Și a grăit HAȘEM către Moșe pe muntele Sinai spunând. Grăiește către fii lui Israel și spune-le: Când veți veni în țara pe care v-o dau să se odihnească pământul un Șabat dedicat lui HAȘEM. (Vaikra/ Levitic 25:1,2) Față de aceste două versete are Rași o nedumerire. Ce rost are mențiunea muntelui Sinai tocmai în contextul anului Sabatic? Doar toate poruncile au fost date pe muntele Sinai. Rași răspunde că era nevoie să fie amintit muntele Sinai în contextul unei porunci. De ce tocmai în contextul anului Sabatic? Întrebarea rămâne deschisă. Pe muntele Sinai am primit Tora, un cod de legi și un îndrumător moral. Robul nu are nevoie nici de legi nici de morală. El doar îndeplinește dispoziții sau, dacă are ocazia, își înșeală stăpânul. Viața robului, deși departe de a fi ușoară, nu este nici ea lipsită de avantaje. El știe clar ce are de făcut. El nu …Citește mai departe…
… și să aduceți Cohenului prima măsură de Omer a secerișului. Și va legăna Omerul înaintea lui HAȘEM (Vaikra/ Levitic 23:10,11) Pâna după a șaptea săptămână numărați cincizeci de zile și aduceți o jertfă nouă de pâine lui HAȘEM (Vaikra/ Levitic 23:16) În ziua de după Pesah se aducea jertfa numită Omer din primele grâne au fost secerate. Cincizeci de zile mai târziu, în ziua de Șavuot, se aducea o jerfă de pâine care este numită și ea nouă. Cum poate fi jertfa de pâine adusă de Șavuot numită ”nouă” după ce a fost deja adusă o jertfă din recolta nouă în ziua de după Pesah? Rași ridică întrebarea și îi dă un răspuns. În ziua de Șavuot se aduce prima jertfă de grâu. Cea de după Pesah este doar de orz. Orzul, din care se hrănesc mai mult caii, se coace înaintea grâului. Grâul și orzul pot fi înțelese …Citește mai departe…
La începutul pericopei, Aharon primește o poruncă: Și să arunce Aharon sorți asupra celor doi țapi, un sorț pentru al lui Hașem și un sorț al lui Azazel. (Vaikra/ Levitic 16:8). Obiceiul tragerii la sorți este legat de fenomenul întâmplării sau al accidentalității, care ne preocupă de această dată, și care este primul loc din Tanach (dar nu singurul), unde apare cuvântul ”Goral” (”Sorți”) și procedeul „tragerii la sorți”. Acest procedeu poate fi întâlnit în multe locuri, ca de exemplu la împărțirea teritoriului țării între triburi sau în povestea profetului Iona. Hazal (în Midraș Safra, pericopa Aharey Mot 2 și în Talmud tractatul Yoma 62a) ne învață și subliniază că cei doi țapi care trebuiau jertfiți erau complet egali și ca mărime și ca formă și nu se putea face diferența între ei. Este o mițva din Tora că trebuie folosită tragerea la sorți. Este foarte interesant cum se făcea …Citește mai departe…
Și a grăit HAȘEM către Moșe: Spune-i lui Aharon, fratele tău, să nu intre oricând în Lăcașul Sfânt dincolo de Perdea înaintea Curățitorului celui de pe Chivotul Legii … (Vaikra/Levitic 16:2) În Kodeș Hakodașim (Sfânta Sfintelor, dincolo de Perdea, acolo unde se afla Chivotul Legii acoperit de Curățitor) accesul era permis numai cea mai sfântă zi a anului și numai celui mai sfânt om al neamului. În ziua de Iom Kipur intra Cohen Gadol (marele Preot) pentru a îndeplini un ritual menit să înlesnească iertarea păcatelor. Doar să o înlesnească. Nu stă în puterea niciunui ritual să aducă iertarea. Singura cale spre iertare este Teșuva care este alcătuită din recunoașterea păcatului, regretul sincer și asumarea de a nu îl repeta niciodată. În cazul în care au fost pagube Teșuva nu se încheie fără repararea pagubei. Nu toate pagubele pot fi îndreptate. O reputație pătată, de pildă, nu mai poate …Citește mai departe…
Tot neamul lui Israel are parte de viața de veci… Trei regi și patru omeni de rând nu au parte de viața de veci…, Ghehazi. (Talmud Sanhedrin 90a) După credința noastră, orice păcat pentru care nu s-a luat pedeapsa pe lumea aceasta va fi ispășit în lumea ce vine. Oricâte păcate ar avea omul și oricât de greu ar fi păcătuit, după ce își va ispăși pedeapsa va avea și el, pe măsura faptelor sale bune, parte de viața de veci. Trei regi și patru oameni de rând din cei amintiți în Tanah au păcătuit atât de grav încât și-au pierdut acest drept. Ultimul din cei menționați este Ghehazi pe care îl întâlnim în Haftara pe care o vom citi săptămâna aceasta. Ghehazi era slujitorul de încredere al profetului Elișa (Elisei). Cum a avut profetul încredere în el? Cum s-a lăsat profetul înșelat? Nu am răspuns la aceste întrebări. Război …Citește mai departe…
Sefirat HaOmer este pentru evrei o mițva din Tora. Trebuie numărată fiecare zi începând cu a doua zi de Pesah timp de 49 de zile, iar ziua a 50-a este sărbătoarea de Șavuot, care înseamnă săptămâni, adică 7 săptămâni pe care noi le numărăm. Perioada în care noi numărăm se numește perioada de Omer. Sursa o găsim în două versete din Tora: Să numărați din ziua de după Șabat, din ziua în care ați adus ofranda de Omer care este legănată să fie șapte săptămâni complete până în ziua de după cea de-a șaptea săptămână, să numătați cincizeci de zile …(Șmot/ Exodul 23:15,16) Șapte săptămâni să-ți numeri; De când va începe secerișul în rod să începi să numeri șapte săptămâni. (Dvarim/Deuteronom 16:9). Ce înseamnă” ziua de după Șabat” Numărătoarea începe din momentul în care se făcea în Templu jertfa de Omer Hatnufa, care era a doua zi de Pesah …Citește mai departe…
Pericopa Șmini – De ce ne sunt interzise unele alimente ? Prof. Asher Shafrir În Midraș Tanhuma (Șmini, 8) Rav Bisna întreabă în numele lui Rabi Hiya de ce a interzis Hakadoș Baruch Hu consumul cărnii de vită, dar l-a permis pe cel al altor animale, de ce a interzis consumul diferitelor animale, dar a permis consumul cărnii de pasăre și de ce în timp ce a interzis consumul cărnii de pasăre l-a permis pe al peștilor. Cum asta? Și nu numai atât ! A interzis utilizarea laptelui cu carnea (vită), dar a permis consumul laptelui, (care are proveniență animală), a interzis coapsa de nașe la animale, dar a permis-o la păsări, a interzis sângele de pasăre, dar l-a permis în consumul de pește. Și asta pentru ce? Ca să ofere răsplată bună celor care perseverează în respectarea mițvoturilor. Ce îi pasă lui Kadoș Baruch Hu dacă taie …Citește mai departe…
În estul Asiei mai tot ce înoată, se târăște, stă în picioare sau zboară se mănâncă. Europa, deși dispusă să accepte porcul și așa zisele” fructe de mare”, când vine vorba de câini, pisici, șoareci și mai ales gâze, acestea nici măcar nu sunt privite ca potențiale alimente. Mi-ar place să spun că toate aceste restricții provin din Tora. Îmi lipsesc însă dovezile. Atâta timp cât nu cunosc nicio sursă din care ar reieși cum că păgânii din spațiul mediteraneean sau european ar fi consumat câini sau pisici, mai plauzibilă rămâne afirmația că acesta a fost dintotdeauna obiceiul locului. În ceea ce privește gâzele, Tora este mai permisivă decât obiceiul european. O anumită categorie de lăcuste este permisă. Când vin lăcustele, ele nu lasă nimic în urma lor. Cel puțin să ne putem potoli foamea cu lăcuste. Tora nu ne dă semne care sunt lăcustele permise. Cel care a aflat …Citește mai departe…
Atunci a cântat Moșe și fii lui Israel cântarea aceasta lui HAȘEM spunând: Voi cânta lui HAȘEM căci peste cei mândrii s-a mândrit, cal cu călăreț în mare a aruncat (Șmot/ Exodul 15:1) Șase zile a răbdat Faraonul eliberarea fiilor lui Israel din robie. În ziua a șaptea nu a mai putut răbda. Și-a adunat oștirile cu caii și carele de luptă și a pornit după ei. Dacă se vor supune și se vor întoarce în robie bine, dacă nu, cel puțin să nu iasă vii. Într-o zi au străbătut oștirile cale de șapte zile și i-au ajuns din urmă pe fii lui Israel la malul mării. Marea în față, egiptenii în spate, fii lui Israel au recurs la vechea lor armă, rugăciunea. Atunci i-a spus HAȘEM lui Moșe Ce strigi către Mine? Spune fiilor lui Israel să pornească. Iar tu ridică-ți toiagul și întinde-ți mâna asupra mării și o …Citește mai departe…
