Author Archives:

CÂND PRIMUL ȘABAT AL LUNII NISAN COINCIDE CU ROȘ HODEȘ

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

Vineri seara Se inserează paragraful de la pagina 448-449 varianta de Roș Hodeș.   Sâmbătă dimineața La rugăciunea de Șahrit se inserează paragraful de la pagina 554-555 varianta de Roș Hodeș După rugăciunea de dimineață dar înainte de Kadiș se rostește rugăciunea de Halel pagina 707-716 fără pasajele Lo Lanu pagina 709 și Ahavti pagina 711. Kadiș Șalem va fi rostit de oficiantul care a repetat rugăciunea de Șahrit chiar dacă altul a oficiat rugăciunea de Halel. După psalmul zilei se spune Borhi Nafși pagina 569-571. Se citește din trei suluri de Tora. Șase citesc din pericopa săptămânii, al șaptelea citirea de Roș Hodeș iar Maftir citște Parașat Hahodeș (Șmot 12 1-20).  Haftara de Parașat Hahodeș. La rugăciunea de Musaf înlocuim pasajul Tikanta Șabat pagina 611-612 cu pasjul Ata Iațarta pagina 612-613, se inserează pasajul Uvrași Hodșeihem pagina 614 și pasajul E-loheinu vE-lohei Avoteinu pagina 614-615 va fi înlocuit cu … Citește mai departe…

Darul sărmanului în pericopa Vaikra

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

În primele două pericope din cartea Vaikra/ Levitic citim despre jertfele care se aduceau în Tabernacol și apoi în Templul din Ierusalim. Care este tâlcul acestor jertfe? Comentatorii medievali dau câteva explicații, dar ele sunt departe de a fi convingătoare. Ele par mai degrabă ca niște încercări de a recupera o memorie de mult pierdută. Sperăm că atunci când Templul de la Ierusalim va fi reclădit tâlcul jertfelor ni se va dezvălui din nou. Între timp trebuie să ne mulțumim cu câteva firimituri de învățătură care apar în contextul jertfelor, dar nu țin de esența lor. Și îl va sfâșia de aripi fără a-l despărți și îl va arde Cohenul pe jertfelnic pe lemnele care sunt pe foc, ardere-de-tot va fi o jertfă mistuită d foc cu mireasmă plăcută pentru HAȘEM (Vaikra/ Levitic 1:17). Cel cu dare de mâna aduce în dar un taur. Cel înstărit aduce un berbec sau … Citește mai departe…

Pericopa Vayakhel-Pikudey: Ce au în comun cele două triburi, Yehuda și Dan Prof. Asher Shafrir

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

Pericopa Vayakhel-Pikudey: Ce au în comun cele două triburi, Yehuda și Dan Prof. Asher Shafrir Conducători din ambele triburi au condus în perioade diferite ale istoriei poporului nostru proiecte deosebit de importante. Bețalel și Oholiav constructorii Mișcanului (Tabernacolului) Bețalele Ben Uri Ben Hur din tribul Yehuda a fost ales să construiască Mișcanul. A fost adăugat lângă el și Oholiav Ben Ahisamach din tribul Dan (Șmot/ Exodul 31:2-6. 35:30-35). În pericopa noastră ei sunt considerați egali ca importanță (Șmot/ Exodul 36:1-2): Și a făcut Bețalel și Oholiav… Și i-a chemat Moșe pe Bețalel și Oholiav… Ceea ce este special în legătura dintre Bețalel și Oholiav ne spune Rași în Șmot/ Exodul 35:34: Și Oholiav din tribul Dan, dintre cele mai umile triburi, din fii slujnicelor, și l-a pus HAȘEM la munca Mișkanului alături de Bețalel care era din cel mai de vază trib pentru a îndeplini cele scrise (Iov 34:19): ”Și … Citește mai departe…

Despre sacru și profan în pericopa Vaiakhel-Pekudei

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

În Tora fiecare cuvânt și chiar fiecare literă sunt încărcate de semnificații. Înțelepții Israelului au ne-au tălmăcit parte din ele. Multe au rămas încă ascunse. Fiecare învățăcel care se apleacă asupra cărții are șansa să i se dezvăluie nebănuite taine. Îmbinarea dintre paragrafe are și ea tâlcul ei. Faptul că odihna Șabatului este scrisă alături de clădirea Mișkan-ului, Cortul Întâlnirii, Templul mobil din deșert, este o importantă sursă de învățătură. Din ea au dedus înțelepții Israelului că toate muncile de care ar putea fi nevoie pentru clădirea Mișkan-ului sunt oprite în ziua de Șabat. HAȘEM a creat universul în șase zile. Ca mărturie, ne oprim și noi din munca noastră de creație după șase zile. Mișkan-ul, ca replică a universului pe măsura puterilor noastre, ne învață ce este creația umană din care avem datoria să ne oprim. Legătura dintre Șabat și Mișkan este mai adâncă decât pare la prima vedere. … Citește mai departe…

Pericopa Ki Tisa: Ce era scris pe cele două table ? Prof. Asher Shafrir

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

Pericopa Ki Tisa:  Ce era scris pe cele două table ? Prof. Asher Shafrir Aceasta este o întrebare ciudată luând în considerație că este scris chiar în Tora în Șmot/ Exodul 34:28: Și a scris pe table cuvintele legământului cele zece lucruri (porunci). Și dacă ne uităm la toate tablourile și gravurile din sinagogă vedem același lucru: pe prima tablă sunt scrise pe scurt primele cinci porunci: (Eu sunt – Să nu ai – Să nu iei – Amintește – Cinstește)  și celelalte cinci pe tabla a doua (Să nu ucizi – Să nu preacurvești – Să nu furi – Să nu mărturisești strâmb – Să nu poftești). Forma acesta există deja de sute de ani și vine probabil din Midrașim de Agada. Împărțirea acesta apare deja în cele mai vechi Midrașuri, datate în antichitate. De exemplu în Mechilta deRabi Yișmael scrie: Cum au fost date cele zece porunci? Cinci … Citește mai departe…

Despre jignire în pericopa Ki Tisa

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

Cine a împărțit Tora în pericopele săptămânale? Răspunsul s-a pierdut în negurile istoriei. Știm doar că ea a fost făcută de mari înțelepți și dintr-o profundă înțelegere a textului. Pericopele la rândul lor sunt împărțite în ”citiri”, până unde citește primul chemat, până unde citește al doilea și așa mai departe până la ultimul chemat. Această împărțire datează din perioada Gaonică (secolele VI – X) și este respectată în toate comunitățile evreiești. În Talmud găsim doar regulile unde are voie cititorul să oprească. Aceste reguli se folosesc și astăzi când dorim să avem mai mult de șapte chemați în ziua de Șabat sau în orice altă situație neprevăzută. De regulă pericopele sunt împărțite în fragmente aproximativ egale. Ca orice regulă, are și ea excepțiile ei. În pericopa săptămânii primul chemat citește 42 versete iar al doilea 47. Al treilea, al patrulea și al cincilea citesc câte 5, 7 și 9. … Citește mai departe…

Purim și Megilat Ester Prof. Asher Shafrir

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

Purim este o sărbătoare în memoria salvării evreilor de la punerea în aplicare a decretelor lui Haman, care se ține de 14 Adar sau de 15 Adar, Șușan Purim (în orașe înconjurate de ziduri de pe vremea cuceririi orașului Yericho). Dacă este un an bisect și sunt două luni de Adar bineînțeles că totul va fi de Adar Bet, adică în al doilea Adar. Asta fiindcă (așa  este scris în Midraș,),  în anul în care s-a întâmplat evenimentul și Haman a aruncat Purul (adică a tras la sorți) el a căzut la sfârșitul  de lună Adar Bet, fiind un an bisect în același an. În afară de asta luna principală este Adar Bet și toate evenimentele semnificative se petrec de Adar Bet. Purim este una dintre ”zilele bune” yamim tovim amintite în midrașul ”Megilat Taanit”. Printre evenimentele din luna Adar scrie: ”În ziua a paisprezecea și în ziua a cincisprezecea … Citește mai departe…

Purim – o sărbătoare cu mască

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

Cu ocazia sărbătorii de Purim citim Megilat Ester (Cartea Esterei), aducem daruri prietenilor și sărmanilor și facem un ospăț bogat stropit cu vin. Toate acestea au fost statornicite de Mordechai și Ester, protagoniștii miracolului, care au dorit să păstreze vie amintirea celor petrecute. Cel mai iubit rămâne însă obiceiul de a ne masca. El a apărut de-abia în Evul Mediu, dar reflectă poate mai bine decât orice esența sărbătorii de Purim. Citim în Cartea Esterei despre regele Ahașveroș care la beție a chemat-o pe regina Vaști pentru a se făli cu frumusețea ei în fața mesenilor, beți turtă și ei. Regina Vaști, nu știm dacă din decență sau din trufie, a refuzat. Refuzul l-a plătit cu prețul vieții. Bine pentru evrei sau nu? Vaști era moștenitoarea tronului. Ahașveroș, un parvenit de grăjdar bețiv. După ce și-a înlăturat regina el deținea puterea absolută în imperiu. Nu arăta de loc bine. Până … Citește mai departe…

Legătura dintre pericopa Truma și pericopa Mișpatim

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

În pericopa Truma citim despre clădirea Tabernacolului numit și ”Cortul Întâlnirii”, Templul mobil care a slujit neamului nostru ca lăcaș de închinare timp de 480 de ani, până la clădirea Primului Templu de la Ierusalim. Un lăcaș menit să păstreze vie în inima neamului nostru amintirea revelației de pe Muntele Sinai. Dacă acesta a fost scopul, întreabă Nahamanide, de ce nu urmează pericopa Truma imediat după pericopa Itro în care am citit despre revelația Sinaitică? De ce sunt ele oare despărțite de pericopa Mișpatim în care citim doar legi care reglementează convieuirea între oameni? Au și ele importanța lor, doar cotextul sacru în care au fost scrise pare nepotrivit. Răspunde Nahamanide: HAȘEM a făcut primul pas către noi când s-a dezvăluit pe muntele Sinai. După aceea a așteaptat să facem și noi un pas. Pasul pe care HAȘEM l-a așteaptat de la noi a fost să ne asumăm un comportament … Citește mai departe…

Sclavia în oglinda Torei – Pericopa Mișpatim

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

Și acestea sunt legiuirile pe care le vei pune în vedere lor: De vei cumpăra rob evreu, să-ți lucreze șase ani, iar în anul al șaptelea să iasă slobod, în dar. (Șmot/ Exodul 21:1,2) La poalele muntelui Sinai strămoșii noștri erau deja oameni liberi. Numai omul liber este capabil de a-și asuma o lege. Viața sclavului nu e guvernată de legi ci doar de bunul sau mai puțin bunul plac al stăpânului. Drumul din sclavie spre libertate e mai lung și mai anevoios decât pare. ”Mai greu de scos Egiptul din evrei decât evreii din Egipt” spune zicala. Primul pas a fos ieșirea din țara Egiptului, casa robiei. Al doilea a fost pe malul mării roșii, când fiecare din fiii neamului nostru și-a văzut asupritorul înecat. Teama de asupritorul care ar putea reveni a început să se destrame. Perceptul sclaviei însă a rămas. Dacă strămoșii noștri ar fi dispus la … Citește mai departe…