Și i-a spus HAȘEM lui Moșe: Scrie-ți cuvintele acestea căci pe temeiul acestor cuvinte am încheiat un legământ cu tine și cu Israel (Șmot/Exodul 34:27) Bunicul meu, Moșe BenȚion Zwecker z”l, s-a născut în anul 1897 la Hatna, astăzi Dărmănești, județul Suceava. Tatăl lui, Herș Zwecker z”l, avea în arendă o cârciumă. La masa lui stătea, în afară membrilor familiei, Melamed-ul. Acesta își părăsea familia luni la rând pentru a îi învăța carte pe copiii cârciumarului Herș, care din puținul pe care îl avea hrănea două familii. Acesta nu era un caz izolat. Mama mi-a povestit că în Cernăuțiul interbelic se ținea un târg anual. După Simhat Tora veneau evreii din sate să caute câte un Melamed pentru copiii lor. Tineri cu carte dar fără stare acceptau aceste oferte. Ei se angajau să lucreze departe de familiile luni la rând din nevoia de a le asigura o pâine. În anul … Citește mai departe…

Și în ziua dintâi să aveți o adunare sfântă și în ziua a șaptea zi să aveți o adunare sfântă, nicio muncă să nu se facă în aceste zile… (Șmot/Exodul 12:16) Pe pământul Israelului sărbătorim Pesah-ul timp de șapte zile precum scrie în Tora. Prima și a șaptea sunt zile de sărbătoare în care sunt permise numai unele munci strict necesare pentru pregătirea hranei. Cele cinci zile intermediare sunt și ele zile festive, doar că muncile necesare sunt de regulă permise. În Diaspora îl sărbătorim timp de opt zile. Avem două zile de sărbătoare urmate de patru zile festive urmate de încă două zile de sărbătoare. Obiceiul de a dubla zilele de sărbătoare a fost statornicit în perioada celui de-al doilea Templu când exista deja o puternică diaspora în Babilonia. Până în jurul anului 300 al erei curente nu aveam încă un calendar. Deși calculele erau cunoscute, începutul lunii era … Citește mai departe…

… în ziua a zecea a acestei luni să-și ia omul un miel sau ied pentru familia sa extinsă sau pentru familia sa. Și dacă va fi familia prea mică pentru un miel sau un ied,să ia el și vecinul său apropiat după numărul de suflete fiecare după cât mănâncă să vă asociați pentru un miel sau un ied (Șmot/Exodul 12:3,4) Nimic pe lumea aceasta nu acuză sclavia mai grav decât mărețele piramide ale Egiptului. Munca depusă pentru a le ridica folosind uneltele acelor vremuri întrece orice imaginație, iar despre rostul lor nu știm mai nimic. Cea mai plauzibilă explicație ar fi cea pe care o găsim în tradiția iudaică cum că rostul lor era pur și simplu de a istovi sclavii pentru a nu le lăsa timp de gândire. Nu ne place să recunoaștem, dar sclavia are și ea rostul ei. Fără ea nu ar fi avut Egiptul nici … Citește mai departe…