Author Archives:

Despre iertare în pericopa Vaigaș

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Iar acum nu vă întristați și să nu vă pară rău că m-ați vândut încoace…Și m-a trimis HAȘEM înaintea voastră … să vă găsesc mijloc de trai… (Bereșit/Geneza 45:5,7) Citim în Pirkei Avot (3:15): Totul e știut dinainte și avem libertatea de a alege. Cele două premize, esențiale oricărui credincios dar care par de neîmpăcat, au fost scrise împreună. Ca și cum înțelepții ne-ar fi spus: Nu tăgăduim că nu știm să împăcăm, dar ambele sunt adevărate. O încercare de a rezolva cel puțin parțial problema se găsește în literatura medievală. În Sefer Haikarim de Rabi Iosef Albo, dacă nu mă înșeală memoria, scrie că nu chiar toate sunt știute dinainte. Doar evenimente majore sunt predestinate. Calea pe care se va ajunge la ele a fost voit lăsată de HAȘEM deschisă. Prin liberul nostru arbitru putem decide pe care din căi se va ajunge la ceea ce ne-a fost hărăzit. … Citește mai departe…

Despre orbire în pericopa Mikeț

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Și  au spus unul către altul ”Cu adevărat suntem vinovați față de fratele nostru al cărui necaz l-am văzut când se ruga de noi și nu l-am ascultat. Pentru aceasta vine pe noi necazul acesta.” (Bereșit/Geneza 42:21) Frații lui Iosef erau profund credincioși. Când cădea pe capul lor o pacoste ei nu-și blestemau norocul. Ei își asumau răspunderea printr-un atent  de conștiință. Cel mai grav păcat pe care l-au găsit și pe care l-au asumat a fost …  că nu le-a fost milă de fratele lor. Cu condamnarea lui Iosef la moarte conștiința le era încă împăcată! Iosef își cunoștea frații. El se temea și pe bună dreptate că ei încă nu și-au înțeles greșeala. Dacă s-ar fi dezvăluit, ura pe care i-o purtau pentru visele sale de măreție doar s-ar fi întețit văzându-le miraculoasa împlinire. Pentru a îi face să-și înțeleagă greșeala el nu a găsit altă cale decât … Citește mai departe…

Despre încercări și credință în pericopa Vaieșev

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

… și nu era nici unul din oamenii casei acolo în casă. Și l-a apucat de haină spunând ”Culcă-te cu mine” și și-a lăsat haina în mâna ei, a dat înapoi și a ieșit afară. Bereșit/Geneza (39:11,12) În folclorul evreiesc Iosef și-a dobândit ”titlul” de ”HAȚADIK”. Cuvântul nu are o paralelă în limba Română. Un ȚADIK este un om cucernic a cărui cucernicie se manifestă nu neapărat prin smerenie și pioșenie ci mai degrabă prin puterea de a-și păstra demnitatea umană în fața celor mai grele încercări. În ultimele veacuri numai puțini aleși și-au dobândit acest ”titlu”. ȚADIKul din Ștefănești a fost unul din ei. Din toate personajele din Tanah (Tora, Profeți, Scrieri), Iosef a fost singurul care și l-a dobândit. Iosef a fost vândut de frații săi unei caravane care se îndrepta spre Egipt. Acolo a fost cumpărat de Potifar, unul din demnitarii de la curtea Faraonului. Soția lui … Citește mai departe…

Despre modestie în pericopa Vaișlah

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Și am bou, asin, oaie, rob și roabă și am trimis [acest dar] să vestesc domnului meu pentru a găsi bunăvoință înaintea ta. (Bereșit/Geneza 32:6) Patriarhul Iaakov, după șase ani de muncă binecuvântată în casa lui Lavan a ieșit cu turme și cirezi mari. Când el trimete soli, după altă opinie chiar îngeri, către fratele său Esav pentru a îl îmbuna, ei sunt instruiți să-i descrie avuția folosind singularul. Era clar că acest singular avea sens de plural, dar cuvântul ales are și el puterea  sa de sugestie. Ca și cum ar fi spus: Pentru puținul pe care îl am nici măcar nu merită folosit pluralul. ”A nu bate la ochi” a fost un motto pentru Patriarhul Iaakov. Când a început foametea și toți coborau în  Egipt pentru a aduce hrană, deși ei încă nu duceau lipsă, Iaakov și-a trimis și el fiii în Egipt. Nu dorea să arate că … Citește mai departe…

Despre iubire și ură în percopa Vaiețe

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

… și a iubit-o și pe Rahel mai mult decât pe Lea și a mai lucrat la el încă șapte ani. Și a văzut HAȘEM că Lea este urâtă și i-a deschis pântecele… (Bereșit/Geneza 29:30,31) În primul verset o găsim pe Lea iubită, în următorul ea e deja urâtă. Cum a degenerat atât de repede și aparent fără niciun motiv iubirea în ură? E de mirare cum Patriarhul Iaakov, cel care a reușit să-și păstreze integritatea morală în condiții din cele mai vitrege, a ajuns să-și urască propria soție. Tora trebuie citită atent. În primul verset scrie că Iaakov a iubit-o pe Lea. În al doilea nu scrie că Iaakov ar fi urât-o. Scrie doar, la modul pasiv, că Lea a fost urâtă. Aceasta a fost, cel puțin pentru ea, o ură cât se poate de reală. HAȘEM a intervenit în creația Sa, cu alte cuvine a făcut un miracol, … Citește mai departe…

Despre educație (Toldot)

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Și au crescut copii și a ajuns Esav om iscusit la vânătoare om al câmpului, iar Iaakov era om liniști care stătea printre corturi. Și l-a iubit Ițhak pe Esav…, iar Rivka îl iubșete pe Iaakov.   (Bereșit/Geneza 25:27,28) La prima vedere doi frați, unul aventurier și unul liniștit din fire.  Tatăl îl iubește pe fiul aventurier iar mama pe cel liniștit. O familie ca foarte multe altele. Rași, bazat pe surse din Midraș nuanțează imaginea. Corturile printre care stătea Iaakov erau corturile școlii. Deși a crescut, a rămas legat de învățătură Poate naiv, dar nu și-a pierdut integritatea. Esav, în schimb, când a crescut a părăsit școala și și-a ales calea câmpului. Acolo a învățat vânătoarea și odată cu ea furtul și înșelătoria. Dar de ce nu a rămas Esav un vânător cinstit? Doar a crescut într-o familie bună. De ca s-a apucat de tâlhărie și înșelătorie? Rabi Samson Raphael … Citește mai departe…

Despre frumusețe (Haiei Sara)

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Și a fost viața Sarei o sută de ani și douăzeci de ani și șapte ani anii vieții Sarei (Bereșit/Geneza 23:1) Avem o tradiție că Tora se exprimă în cea mai scurtă formă posibilă. E și firesc. Fiind o creație divină, ne așteptăm ca ea să fie perfectă.  În cazurile în care se găsesc totuși cuvinte care par a nu avea niciun rost, exegeții le caută un tâlc ascuns. De ce o sută de ani și din nou douăzeci de ani și din nou șapte ani și din nou anii vieții? Era suficient să fi fost scris o sută douăzeci și șapte ani, precum apare în unele traduceri.  Rași, bazat pe o sursă din Midraș scrie că Tora sugerează că Sara la o sută de ani era frumoasă și fără păcat ca la douăzeci de ani, iar la douăzeci de ani frumoasă și fără păcat ca la șapte ani. Care … Citește mai departe…

(Vaiera) Cine este Patriarhul Avraham

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Departe de Tine să faci așa ceva să pierzi pe cel drept împreună cu cel păcătos, să aibă aceeași soartă cel drept și cel păcătos, departe de Tine, cel ce judecă tot pământul să nu facă dreptate? (Bereșit/Geneza 18:25) Și i-a spus: Ia îl, te rog, pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care îl iubești, pe Ițhak și du-te spre țara Moria și ridică-l ca jertfă pe unul din munți unde îți voi spune. Și s-a sculat Avraham dis de dimineață, a pus șaua pe măgar și a luat cu el cele două slugi și pe Ițhak fiul său și a spart lemne pentru jertfă și s-a ridicat și a plecat spre acel loc. (Bereșit 22:2,3) Vechii greci au creat personajul static, care oricât s-ar zbate nu va reuși niciodată să scape de ceea ce i-a fost hărăzit. Shakespare ne-a dat zbuciumul lui Hamlet, sfâșiat între două forțe … Citește mai departe…

Ce este credința (Leh Leha)

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

În Tora sunt scrise doar o parte din peripețiile prin care a trecut patriarhul Avraham. Cele care nu au fost menționate în Tora au trecut pe cale orală din generație în generație și doar când s-a ivit pericolul de a fi date uitării, în anii de restriște de după distrugerea celui de-al doilea Templu, au fost așternute pe hârtie. O astfel de colecție de istorisiri este cunoscută sub mumele de ”Midraș”. În Midraș scrie că Terah, tatăl patriarhului Avraham, era negustor de idoli. Avraham, care avea atunci doar trei ani, a înțeles singur că idolii nu au nicio putere și că închinare în fața lor nu are niciun rost. Când a rămas singur acasă, a sfărâmat toți idolii. Numai pe cel mai mare l-a lăsat întreg și i-a pus o bâtă în mână. Când s-a întors Terah acasă și și-a văzut tot stocul făcut praf, i-a cerut lui Avraham explicații. … Citește mai departe…

Niciodată nu suntem singuri (Noah)

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Și a luat aminte HAȘEM de Noah și de toate animalele și de toate dobitoacele care erau cu el în arcă… (Bereșit/Geneza 8:1) Când ajung la acest verset în rugăciunea de Musaf de Roș Hașana sunt de fiecare dată emoționat. De când lumea nu a fost om mai singur decât Noah. Din toți cei pe care i-a cunoscut a rămas doar el, soția sa, cei trei fii și soțiile lor. Toți ceilalți au pierit. Cine mai era să-și aducă aminte de el? HAȘEM însă nu l-a uitat. A luat aminte de truda lui de zi și noapte îngrijind animalele care i-au fost încredințate și a schimbat verdictul omenirii spre bine. Legăturile cu semenii noștri au limitele lor firești. Numai cel care reușește să stabilească legătura cu HAȘEM nu va rămâne niciodată singur. Se povestește că în timpul Holocaustului, într-un lagăr de exterminare, s-a adunat un tribunal rabinic. Îndurerați, ei l-au … Citește mai departe…