Author Archives:

Niciodată nu suntem singuri (Noah)

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

Și a luat aminte HAȘEM de Noah și de toate animalele și de toate dobitoacele care erau cu el în arcă… (Bereșit/Geneza 8:1) Când ajung la acest verset în rugăciunea de Musaf de Roș Hașana sunt de fiecare dată emoționat. De când lumea nu a fost om mai singur decât Noah. Din toți cei pe care i-a cunoscut a rămas doar el, soția sa, cei trei fii și soțiile lor. Toți ceilalți au pierit. Cine mai era să-și aducă aminte de el? HAȘEM însă nu l-a uitat. A luat aminte de truda lui de zi și noapte îngrijind animalele care i-au fost încredințate și a schimbat verdictul omenirii spre bine. Legăturile cu semenii noștri au limitele lor firești. Numai cel care reușește să stabilească legătura cu HAȘEM nu va rămâne niciodată singur. Se povestește că în timpul Holocaustului, într-un lagăr de exterminare, s-a adunat un tribunal rabinic. Îndurerați, ei l-au … Citește mai departe…

Creație sau Evoluție (Bereșit)

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

La început a creat HAȘEM cerul și pământul. (Bereșit/Geneza 1:1) Cum ne raportăm în zilele noastre la credință? După anii comunismului în care a fost ascunsă într-un con de umbră, ea își redobândește locul de onoare pe scena publică. Mulți chiar încearcă să o împace cu vechea ei vrăjmașă, știința. Din păcate, multe din aceste încercări nu prea sunt convingătoare. Știința în stadiul  ei actual, sau mai degrabă bruma de știință pe care o cunosc eu, aduce provocări atât teoriei creaționiste cât și teoriei evoluționiste. Fosilele unor specii dispărute care arată ca și cum ar fi fost faze de trecere între specii cunoscute astăzi, mai ales între maimuță și om. Estimate bine fondate asupra vârstei universului ridică și ele mari semne de întrebare. Mai puțin cunoscut este faptul că cel mai apropiat genetic omului nu este maimuța ci, nu e plăcut să recunoaștem, chiar porcul. Cea mai mare provocare, din … Citește mai departe…

Hoșa Na (Izbăvește-ne Te rog!)

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

În Israel vara nu plouă. Țăranii lasă recolta de grâne, struguri, smochine și curmale să se usuce pe câmp. Doar când se apropie toamna, roadele sunt duse în hambare. Când totul este deja la adăpost, ne bucurăm de Sukot, sărbătoarea recoltei. Bucurie amestecată cu îngrijorare. Rezervele de apă, adunate din ploile iernii, sunt deja aproape terminate. Dacă iarna va fi destulă ploaie, va fi belșug și în anul care vine. Cine știe? Nu toți anii sunt la fel. Din rodul anului luăm în mâna dreaptă o frunză de palmier care încă nu s-a desfăcut (Lulav), trei ramuri de mirt (Hadas) și două ramuri de salcie plângătoare (Arava). În mâna stângă luăm o chitră (Etrog). Le scuturăm în cele patru vânturi, ca și cum ne-am ruga fără cuvinte: Plantele acestea au nevoie de vânturi bune, de ploaie și de rouă. Dacă noi nu avem, poate, suficiente merite, bietele plante ce vină … Citește mai departe…

Sukot – sărbătoarea colibelor

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

Cine se va urca pe muntele lui HAȘEM și cine va sălășui în lăcașul Lui cel sfânt? (Tehilim/Psalmi 24:3) În ziua de Iom Kipur ”am urcat pe muntele lui HAȘEM”. Ne-am dorit cu sinceritate, să participăm mai des la rugăciuni, să fim mai îngăduitori cu cei din jur, să fim mai apropiați de HAȘEM. Așa a fost și anul trecut. Știm câte din aceste dorințe am reușit să le și împlinim. Ce putem face pentru ca anul acesta să avem mai mult succes? De ce oare ne-a fost atât de greu ”să sălășuim în lăcașul Lui cel sfânt”? Am muncit din greu și nu am avut timpul sau am fost deja prea obosiți pentru a mai veni la sinagogă. Cu timpul acesta a devenit un obicei și chiar atunci când puteam nu am mai venit. Greu de înțeles. Cel care muncește pentru a-și întreține familia sau chiar pe sine însuși … Citește mai departe…

Postul de Iom Kipur

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

Iar în a zecea zi din această lună a șaptea va fi ziua ispășiri , o zi de adunare sfântă va fi pentru voi și vă veți chinui sufletele (Vaikra/Levitic 23:27) Acest „chin al sufletului” a fost interpretat de înțelepții Israelului ca post. Postul este potrivit ocaziei. Fără mâncare și băutură inima ni se deschide mai ușor către căință. Înțelepții au adăugat interdicția de a ne spăla, de a ne unge cu alifii și a purta pantofi din piele. Relațiile conjugale au fost și ele interzise. Spălarea rituală a mâinilor dimineața sau a Cohenilor înainte de a binecuvânta este permisă. Cel care s-a murdărit are voie și el să se spele. Ei nu se spală din desfătare ci din necesitate. Cel care umblă  în noroi are voie să poarte pantofi. Pentru el încălțămintea nu este o lipsă de smerenie ci o necesitate. Unii erudiți au permis chiar purtatul pantofilor de … Citește mai departe…

Shabat Șuva

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

Întoarce-te Israel la HASHEM D-zeul tău, căci te-ai împiedicat în fărădelegile tale. (Hoșea/Hosea 14:1) În Șabatul dintre Roș Hașana și Iom Kipur citim anul acesta pericopa Vaieleh. În anii în care nu este niciun Șabat între Iom Kipur și Sukot, se citește pericopa Haazinu. Oricare ar fi pericopa, se citește Haftara din cartea profetului Hoșea care începeשובה ישראל Șuva Israel, ceea ce traducem Întoarce-te Israel. În acest context ar merita să redeschidem o veche întrebare: De ce oare păcătuim? Mulți ar răspunde: Cădem în ispită. Aceste situații sunt însă rare . De cele mai multe ori păcătuim doar din inerție. Această inerție este mai mult decât un simplu nărav. Năravurile pot fi, deși nu de loc ușor, schimbate. Cel care comite un păcat este adesea pus în situația în care, pentru a supraviețui, este nevoit să-și repete păcatul. Rabi Yehuda haHasid, una din somitățile Evului Mediu timpuriu scrie că cel … Citește mai departe…

Mesaj de Roș Hașana

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

Noul Luah, proaspăt ieșit de sub tipar ne aduce aminte că anul se apropie de sfârșit și după el urmează un nou an. În ebraică anul se numește Șana (שנה) cuvânt care vine din radicalul Yașan (ישן) care înseamnă vechi. Repetarea anotimpurilor este un îndemn fără cuvinte de a repeta faptele anului trecut. Pentru a nu cădea în capcana rutinei avem nevoie să ne oprim, să evaluăm ce am făcut în anul care se apropie de sfârșit, să stabilim ținte pentru anul care vine. Al treilea congres FCER a fost și el o ocazie de reevaluare. Dacă în fiecare an ne mulțumim să ne monitorizăm propriile activități, congresul ne-a dat ocazia să ne privim prin ochii beneficiarului – comunitatea. În urmă cu cinci ani a avut loc un eveniment major în istoria comunității noastre, publicarea cărții de rugăciune cu transliterare SIDUR LEMAAN AHAI. Acesta a fost doar începutul. A urmat … Citește mai departe…

Șofar

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

De patru ori pe an lumea este judecată… de Roș Hașana toate ființele trec pe rând în fața Lui… (Talmud Roș Hașana 16b) Conform tradiției iudaice Roș Hașana este ziua în care întreaga umanitate este judecată. Fiecare din noi este judecat nu numai pentru faptele sale ci și pentru consecințele lor; fiecare e privit în parte și toți împreună suntem trecuți printr-o sigură privire. Unde se găsește muritorul capabil de o astfel de judecată? În această zi, a cărei importanță depășește limitele națiunii, avem nevoie de o rugăciune care trece și ea peste bariera limbii. Suflatul din Șofar, un corn de berbec care ne amintește de de berbecul ales ca jertfă în locul patriarhului Ițhac, simbol al devotamentului suprem, îndeplinește această menire. Începem cu un sunet lung, neîntrerupt, pe care îl numim „Tekia”. Pentru strămoșii noștri, în timpul peregrinării prin deșert, acesta era semnalul de adunare. Pentru noi, cei care … Citește mai departe…

Pericopa Ki Tețe 5776

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

Dacă vei ieși la război… (Dvarim/Deuteronom 21:1) Din rădăcina Alef Lamed Mem se trage atât cuvântul ALiM care se traduce prin „violent” cât  și cuvântul (A)iLeM care se traduce prin „mut”. Aceasta nu este o simplă coincidență, ci ascunde un tâlc. Violența este limbajul mutului, singurul prin care știe să își exprime zbuciumul. Tora ne învață să folosim cuvinte. Textul ei ajunge la culmi de măiestrie a exprimării la care cel mai bun dintre scriitori nu poate nici măcar aspira. Ea ne învață să ocolim minciuna, defăimarea, clevetirea și chiar vorbele fără rost. Ea se referă la cuvânt ca fiind sacru. Cel care nu se ține de cuvântul dat, îl pângărește. Înțelepții din Mișna și Talmud și-au adăugat aportul învățându-ne să chibzuim fiecare cuvânt rostit pentru ca nu cumva, nici măcar printre rânduri, să se înțeleagă ceva ce rănește sau dăunează. Rugăciunea, cea care se folosește de propriile ei cuvinte … Citește mai departe…

Pericopa Șoftim 5776

Cancelaria Rabinică Rabin Rafael ShafferPosted on by

Să-ți pui judecători și dregători la toate porțile pe care ți le dă HAȘEM … și vor judeca neamul cu o judecată dreaptă. (Devarim/Deuteronom 16:18) Cetatea este o pildă a omului și omul o pildă a cetății. Pentru a ține piept primejdiei, locuitorii cetății trebuie să fie uniți ca și cum ar fi un singur trup. Pe de altă parte, omul e plin de dorințe care nu odată se ciocnesc între ele, de parcă ar fi o întreagă cetate. Cel ce nu bagă în seamă aceste voci e în primejdia de a-și pierde creativitatea și chiar bucuria de viață.  Cel ce nu știe să aducă pacea între ele nu mai e sănătos la minte. La cine se referă primul verset al pericopei? Desigur la cetate, căci numai ea are porți la care stau judecători și dregători. Dar de ce vorbește versetul la singular în loc de a folosi pluralul? El … Citește mai departe…