Author Archives:

Pericopa Vayakhel-Pikudey: Ce au în comun cele două triburi, Yehuda și Dan Prof. Asher Shafrir

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Pericopa Vayakhel-Pikudey: Ce au în comun cele două triburi, Yehuda și Dan Prof. Asher Shafrir Conducători din ambele triburi au condus în perioade diferite ale istoriei poporului nostru proiecte deosebit de importante. Bețalel și Oholiav constructorii Mișcanului (Tabernacolului) Bețalele Ben Uri Ben Hur din tribul Yehuda a fost ales să construiască Mișcanul. A fost adăugat lângă el și Oholiav Ben Ahisamach din tribul Dan (Șmot/ Exodul 31:2-6. 35:30-35). În pericopa noastră ei sunt considerați egali ca importanță (Șmot/ Exodul 36:1-2): Și a făcut Bețalel și Oholiav… Și i-a chemat Moșe pe Bețalel și Oholiav… Ceea ce este special în legătura dintre Bețalel și Oholiav ne spune Rași în Șmot/ Exodul 35:34: Și Oholiav din tribul Dan, dintre cele mai umile triburi, din fii slujnicelor, și l-a pus HAȘEM la munca Mișkanului alături de Bețalel care era din cel mai de vază trib pentru a îndeplini cele scrise (Iov 34:19): ”Și … Citește mai departe…

Despre sacru și profan în pericopa Vaiakhel-Pekudei

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

În Tora fiecare cuvânt și chiar fiecare literă sunt încărcate de semnificații. Înțelepții Israelului au ne-au tălmăcit parte din ele. Multe au rămas încă ascunse. Fiecare învățăcel care se apleacă asupra cărții are șansa să i se dezvăluie nebănuite taine. Îmbinarea dintre paragrafe are și ea tâlcul ei. Faptul că odihna Șabatului este scrisă alături de clădirea Mișkan-ului, Cortul Întâlnirii, Templul mobil din deșert, este o importantă sursă de învățătură. Din ea au dedus înțelepții Israelului că toate muncile de care ar putea fi nevoie pentru clădirea Mișkan-ului sunt oprite în ziua de Șabat. HAȘEM a creat universul în șase zile. Ca mărturie, ne oprim și noi din munca noastră de creație după șase zile. Mișkan-ul, ca replică a universului pe măsura puterilor noastre, ne învață ce este creația umană din care avem datoria să ne oprim. Legătura dintre Șabat și Mișkan este mai adâncă decât pare la prima vedere. … Citește mai departe…

Pericopa Ki Tisa: Ce era scris pe cele două table ? Prof. Asher Shafrir

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Pericopa Ki Tisa:  Ce era scris pe cele două table ? Prof. Asher Shafrir Aceasta este o întrebare ciudată luând în considerație că este scris chiar în Tora în Șmot/ Exodul 34:28: Și a scris pe table cuvintele legământului cele zece lucruri (porunci). Și dacă ne uităm la toate tablourile și gravurile din sinagogă vedem același lucru: pe prima tablă sunt scrise pe scurt primele cinci porunci: (Eu sunt – Să nu ai – Să nu iei – Amintește – Cinstește)  și celelalte cinci pe tabla a doua (Să nu ucizi – Să nu preacurvești – Să nu furi – Să nu mărturisești strâmb – Să nu poftești). Forma acesta există deja de sute de ani și vine probabil din Midrașim de Agada. Împărțirea acesta apare deja în cele mai vechi Midrașuri, datate în antichitate. De exemplu în Mechilta deRabi Yișmael scrie: Cum au fost date cele zece porunci? Cinci … Citește mai departe…

Despre jignire în pericopa Ki Tisa

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Cine a împărțit Tora în pericopele săptămânale? Răspunsul s-a pierdut în negurile istoriei. Știm doar că ea a fost făcută de mari înțelepți și dintr-o profundă înțelegere a textului. Pericopele la rândul lor sunt împărțite în ”citiri”, până unde citește primul chemat, până unde citește al doilea și așa mai departe până la ultimul chemat. Această împărțire datează din perioada Gaonică (secolele VI – X) și este respectată în toate comunitățile evreiești. În Talmud găsim doar regulile unde are voie cititorul să oprească. Aceste reguli se folosesc și astăzi când dorim să avem mai mult de șapte chemați în ziua de Șabat sau în orice altă situație neprevăzută. De regulă pericopele sunt împărțite în fragmente aproximativ egale. Ca orice regulă, are și ea excepțiile ei. În pericopa săptămânii primul chemat citește 42 versete iar al doilea 47. Al treilea, al patrulea și al cincilea citesc câte 5, 7 și 9. … Citește mai departe…

Purim și Megilat Ester Prof. Asher Shafrir

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Purim este o sărbătoare în memoria salvării evreilor de la punerea în aplicare a decretelor lui Haman, care se ține de 14 Adar sau de 15 Adar, Șușan Purim (în orașe înconjurate de ziduri de pe vremea cuceririi orașului Yericho). Dacă este un an bisect și sunt două luni de Adar bineînțeles că totul va fi de Adar Bet, adică în al doilea Adar. Asta fiindcă (așa  este scris în Midraș,),  în anul în care s-a întâmplat evenimentul și Haman a aruncat Purul (adică a tras la sorți) el a căzut la sfârșitul  de lună Adar Bet, fiind un an bisect în același an. În afară de asta luna principală este Adar Bet și toate evenimentele semnificative se petrec de Adar Bet. Purim este una dintre ”zilele bune” yamim tovim amintite în midrașul ”Megilat Taanit”. Printre evenimentele din luna Adar scrie: ”În ziua a paisprezecea și în ziua a cincisprezecea … Citește mai departe…

Purim – o sărbătoare cu mască

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Cu ocazia sărbătorii de Purim citim Megilat Ester (Cartea Esterei), aducem daruri prietenilor și sărmanilor și facem un ospăț bogat stropit cu vin. Toate acestea au fost statornicite de Mordechai și Ester, protagoniștii miracolului, care au dorit să păstreze vie amintirea celor petrecute. Cel mai iubit rămâne însă obiceiul de a ne masca. El a apărut de-abia în Evul Mediu, dar reflectă poate mai bine decât orice esența sărbătorii de Purim. Citim în Cartea Esterei despre regele Ahașveroș care la beție a chemat-o pe regina Vaști pentru a se făli cu frumusețea ei în fața mesenilor, beți turtă și ei. Regina Vaști, nu știm dacă din decență sau din trufie, a refuzat. Refuzul l-a plătit cu prețul vieții. Bine pentru evrei sau nu? Vaști era moștenitoarea tronului. Ahașveroș, un parvenit de grăjdar bețiv. După ce și-a înlăturat regina el deținea puterea absolută în imperiu. Nu arăta de loc bine. Până … Citește mai departe…

Legătura dintre pericopa Truma și pericopa Mișpatim

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

În pericopa Truma citim despre clădirea Tabernacolului numit și ”Cortul Întâlnirii”, Templul mobil care a slujit neamului nostru ca lăcaș de închinare timp de 480 de ani, până la clădirea Primului Templu de la Ierusalim. Un lăcaș menit să păstreze vie în inima neamului nostru amintirea revelației de pe Muntele Sinai. Dacă acesta a fost scopul, întreabă Nahamanide, de ce nu urmează pericopa Truma imediat după pericopa Itro în care am citit despre revelația Sinaitică? De ce sunt ele oare despărțite de pericopa Mișpatim în care citim doar legi care reglementează convieuirea între oameni? Au și ele importanța lor, doar cotextul sacru în care au fost scrise pare nepotrivit. Răspunde Nahamanide: HAȘEM a făcut primul pas către noi când s-a dezvăluit pe muntele Sinai. După aceea a așteaptat să facem și noi un pas. Pasul pe care HAȘEM l-a așteaptat de la noi a fost să ne asumăm un comportament … Citește mai departe…

Sclavia în oglinda Torei – Pericopa Mișpatim

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Și acestea sunt legiuirile pe care le vei pune în vedere lor: De vei cumpăra rob evreu, să-ți lucreze șase ani, iar în anul al șaptelea să iasă slobod, în dar. (Șmot/ Exodul 21:1,2) La poalele muntelui Sinai strămoșii noștri erau deja oameni liberi. Numai omul liber este capabil de a-și asuma o lege. Viața sclavului nu e guvernată de legi ci doar de bunul sau mai puțin bunul plac al stăpânului. Drumul din sclavie spre libertate e mai lung și mai anevoios decât pare. ”Mai greu de scos Egiptul din evrei decât evreii din Egipt” spune zicala. Primul pas a fos ieșirea din țara Egiptului, casa robiei. Al doilea a fost pe malul mării roșii, când fiecare din fiii neamului nostru și-a văzut asupritorul înecat. Teama de asupritorul care ar putea reveni a început să se destrame. Perceptul sclaviei însă a rămas. Dacă strămoșii noștri ar fi dispus la … Citește mai departe…

Despre autoritate în pericopa Itro

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

  Iar a doua zi a șezut Moșe să judece poporul și a stat poporul înaintea lui Moșe de dimineață până seara. (Șmot/ Exodul 18:13)  În pericopa Itro citim despre cel mai important moment din istoria noastră, revelația de pe muntele Sinai. Acolo s-a dezvăluit HAȘEM în fața întregului neam și le-a dat primele două porunci. Apoi l-a chemat pe Moșe să urce pe munte pentru patruzeci de zile timp în care i-a dat întreaga Tora, atât Tora Scrisă (Bereșit/ Geneza, Șmot/ Exodul, Vaikra/ Leviticul, Bamidbar/ Numeri și Dvarim/ Deuteronomul) cât și Tora Orală. Moșe a coborât de pe munte cu două table pe care HAȘEM a scris cu degetul Lui Decalogul. La începutul pericopei citim despre Itro, socrul lui Moșe care s-a alăturat fiilor lui Israel în deșert. Când l-a văzut pe Moșe judecând neamul de dimineața până seara i-a spus …. Aici suntem nevoiți să ne oprim. Se … Citește mai departe…

Despre belșugul Șabatului în pericopa Beșalah

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Și va fi în ziua a șasea zi și vor pregăti ce au adus și va fi îndoit cât au cules zi de zi. (Șmot/ Exodul 16:5) Când Moșe a promis fiilor lui Israel că îi va scoate din robia Egiptului și îi va duce în deșert, ei l-au urmat fără să-și facă griji. Întrebări firești precum ”De unde apă?”, ”De unde hrană” nu s-au pus. Nesăbuit neam, ar spune unii. Pentru această ”nesăbuință” le-a adus profetul Yeremiahu cele mai înalte laude: Așa a spus HAȘEM: ”Îmi aduc aminte de dragostea care mi-o purtai în tinerețe, iubirea ta pe când îmi erai mireasă și m-ai urmat în deșert pe pământ nesemănat.” Când nu mai aveau apă și-au ridicat vocea și au cârcotit. HAȘEM le-a ascultat rugăciunea și le-a dat apă. Când li s-a terminat pâinea adusă din Egipt au cârcotit din nou. HAȘEM le-a ascultat din nou rugăciunea și le-a … Citește mai departe…