Author Archives:

Despre lăcomie în pericopa Tazria-Mețora

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Tot neamul lui Israel are parte de viața de veci… Trei regi și patru omeni de rând nu au parte de viața de veci…, Ghehazi. (Talmud Sanhedrin 90a) După credința noastră, orice păcat pentru care nu s-a luat pedeapsa pe lumea aceasta va fi ispășit în lumea ce vine. Oricâte păcate ar avea omul și oricât de greu ar fi păcătuit, după ce își va ispăși pedeapsa va avea și el, pe măsura faptelor sale bune, parte de viața de veci. Trei regi și patru oameni de rând din cei amintiți în Tanah au păcătuit atât de grav încât și-au pierdut acest drept. Ultimul din cei menționați este Ghehazi pe care îl întâlnim în Haftara pe care o vom citi săptămâna aceasta. Ghehazi era slujitorul de încredere al profetului Elișa (Elisei). Cum a avut profetul încredere în el? Cum s-a lăsat profetul înșelat? Nu am răspuns la aceste întrebări. Război … Citește mai departe…

Sefirat HaOmer și data sărbătorii de Șavuot Prof. Asher Shafrir

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Sefirat HaOmer este pentru evrei o mițva din Tora. Trebuie numărată fiecare zi începând cu a doua zi de Pesah timp de 49 de zile, iar ziua a 50-a este sărbătoarea de Șavuot, care înseamnă săptămâni, adică 7 săptămâni pe care noi le numărăm. Perioada  în care noi numărăm se numește perioada de Omer. Sursa o găsim în două versete din Tora: Să numărați din ziua de după Șabat, din ziua în care ați adus ofranda de Omer care este legănată să fie șapte săptămâni complete până în ziua de după cea de-a șaptea săptămână, să numătați cincizeci de zile …(Șmot/ Exodul 23:15,16) Șapte săptămâni să-ți numeri; De când va începe secerișul în rod să începi să numeri șapte săptămâni. (Dvarim/Deuteronom 16:9).     Ce înseamnă” ziua de după Șabat” Numărătoarea începe din momentul în care se făcea în Templu jertfa de Omer Hatnufa, care era a doua zi de Pesah … Citește mai departe…

Pericopa Șmini – De ce ne sunt interzise unele alimente ? Prof. Asher Shafrir

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Pericopa Șmini – De ce ne sunt interzise unele alimente ?   Prof. Asher Shafrir   În Midraș Tanhuma (Șmini, 8) Rav Bisna întreabă în numele lui Rabi Hiya de ce a interzis Hakadoș Baruch Hu consumul cărnii de vită, dar l-a permis pe cel al altor  animale, de ce a interzis consumul diferitelor animale, dar a permis consumul cărnii de pasăre și de ce în timp ce a interzis consumul cărnii de pasăre l-a permis pe al peștilor. Cum asta? Și nu numai atât ! A interzis utilizarea  laptelui cu carnea (vită), dar a permis consumul laptelui, (care are proveniență animală), a interzis coapsa de nașe la animale, dar a permis-o la păsări, a interzis sângele de pasăre, dar l-a permis în consumul de pește. Și asta pentru ce? Ca să ofere răsplată bună celor care perseverează în respectarea  mițvoturilor. Ce îi pasă lui Kadoș Baruch Hu dacă taie … Citește mai departe…

Despre gâze în pericopa Șmini

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

În estul Asiei mai tot ce înoată, se târăște, stă în picioare sau zboară se mănâncă. Europa, deși dispusă să accepte porcul și așa zisele” fructe de mare”, când vine vorba de câini, pisici, șoareci și mai ales gâze, acestea nici măcar nu sunt privite ca potențiale alimente. Mi-ar place să spun că toate aceste restricții provin din Tora. Îmi lipsesc însă dovezile. Atâta timp cât nu cunosc nicio sursă din care ar reieși cum că păgânii din spațiul mediteraneean sau european ar fi consumat câini sau pisici, mai plauzibilă rămâne afirmația că acesta a fost dintotdeauna obiceiul locului. În ceea ce privește gâzele, Tora este mai permisivă decât obiceiul european. O anumită categorie de lăcuste este permisă. Când vin lăcustele, ele nu lasă nimic în urma lor. Cel puțin să ne putem potoli foamea cu lăcuste. Tora nu ne dă semne care sunt lăcustele permise. Cel care a aflat … Citește mai departe…

Cântarea Mării

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Atunci a cântat Moșe și fii lui Israel cântarea aceasta lui HAȘEM spunând: Voi cânta lui HAȘEM căci peste cei mândrii s-a mândrit, cal cu călăreț în mare a aruncat (Șmot/ Exodul 15:1) Șase zile a răbdat Faraonul eliberarea fiilor lui Israel din robie. În ziua a șaptea nu a mai putut răbda. Și-a adunat oștirile cu caii și carele de luptă și a pornit după ei. Dacă se vor supune și se vor întoarce în robie bine, dacă nu, cel puțin să nu iasă vii. Într-o zi au străbătut oștirile cale de șapte zile și i-au ajuns din urmă pe fii lui Israel la malul mării. Marea în față, egiptenii în spate, fii lui Israel au recurs la vechea lor armă, rugăciunea. Atunci i-a spus HAȘEM lui Moșe Ce strigi către Mine? Spune fiilor lui Israel să pornească. Iar tu ridică-ți toiagul și întinde-ți mâna asupra mării și o … Citește mai departe…

Ordinea rugăciunilor de Pesah partea 2

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Joi, 20 Nisan (5 aprilie)  Rugăciunea de dimineață (fără Tfilin) Ca în orice zi de lucru (pagina 33-34,47-56,64-166). Se omite Mizmor letoda (pagina 108). Se intercalează pasajul de Hol Hamoed (pagina 157-158). Halel (pagina 707-718). Se omite pasajul Lo lanu (pagina 709) și Ahavti (pagina 711). Psalmul zilei de miercuri (pagina 216-217). Se omite paragraful Hoșienu (pagina 221). Kadiș Iatom (pagina 222-223) Citirea din Tora (pagina 183-209). Se omite de la Iehi rațon (pagina 194) până la Așrei (pagina 196). Se omite Lamnațeah (pagina 199-200). Din Kadiș se omit pasajele Titkabel, Iehe Șlama și Ose Șalom (pagina 206-207). Rugăciunea de Musaf Musaf pentru sărbători (pagina 750-773). Jertfa pentru ultimele 6 zile de Pesah (pagina 760). Kedușa pentru Hol Hamoed (pagina 754-755). Kadiș Șalem (pagina 205-207). Sfârșitul rugăciunii (pagina 228-241). Numărarea Omerului fără binecuvântare ziua 5 (pagina 387-393). Rugăciunea de după-amiază Ca în zilele de lucru cu intercalarea de Hol Hamoed … Citește mai departe…

Exercițiul libertății în sărbătoarea de Pesah

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

În urmă cu mai mult de trei milenii, în ajunul zilei de 15 Nisan și-au dobândit strămoșii noștri libertatea. De atunci până astăzi fără întrerupere în fiecare ajun de 15 Nisan ține neamul nostru sărbătoarea de Pesah. Ea este mai mult decât o celebrare. De fapt nici nu prea avem ce celebra. Libertatea atunci dobândită a deja fost de mult pierdută. Tot ce ne-a rămas este dorul de libertate. Un dor care nu ne lasă se ne împăcăm cu condiția de sclav. Rolul sărbătorii este de a ține viu în sufletul fiecăruia din noi dorul libertății. Cum ținem vie această flacără? Ne purtăm pentru o zi ca și cum am fi liberi. Nu precupețim niciun efort și nicio cheltuială pentru ospățul acestei nopți. Cei care nu au sunt ajutați cu dărnicie de frații lor mai înstăriți pentru ca niciun fiu al neamului să nu se simtă nevoiaș în această noapte. … Citește mai departe…

Restricții alimentare pentru perioada de Pesah

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

HAMEȚ este numit orice produs de fermentare al cerealelor. Acesta include aluatul dospit, berea, borșul de tărâțe și băuturile distilate obținute din fermentarea cerealelor (vodcă, whisky, etc.). Aluaturi la care nu s-a observat nici o fermentare și chiar grăunțe întregi care au venit în contact cu apa sunt și ele numite HAMEȚ pentru că ar putea să fi îceput un proces de fermentare. Singura forma în care este permis consumul cerealelor este MAȚA (pască). Există un obicei ținut de unii să nu consume MAȚA care a venit în contact cu apă după ce a fost coaptă. Ea este numită ȘRUIA sau GHEBROKST. La masa de Seder se folosește MAȚA care a fost supravegheată cel puțin de la măcinatul făini. Ea se numește MAȚA ȘMURA. Există oameni care consumă tot Pesahul numai MAȚA ȘMURA. Există oameni care consumă la masa de Seder numai MAȚA făcută manual (rotundă) și unii consumă doar … Citește mai departe…

Ordinea rugăciunilor de Pesah – partea 1

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

BS”D   . LUNA NISAN 5778 material realizat de Cancelaria Rabinică F.C.E.R. 2018     Notă – referințele referitoare la Sidur sunt corespunzătoare ”Sidur Lemaan Ahai” – editat de FCER în anul 2011   Luni, 2 Nisan (18 martie)  – Vineri, 7 Nisan  (23 martie) La rugăciunea de dimineață Nu se spune Tahnun (pagina 167-182). Luni și  joi dacă se citește din Tora nu se spune Iehi rațon (pagina 194-196).   Sâmbătă, 8 Nisan (24 martie) – Şabat Hagadol (Șabatul cel mare) în memoria marilor miracole care au fost în Egipt în Șabatul de înainte de Pesah. La rugăciunea de dimineață la citirea Torei nu se spune Av Harahamim (pagina 595). După ieșirea din Șabat se face Kiduș Le0.vana (pagina 697-706).   Duminică, 9 Nisan (25 martie)  – Miercuri, 12 Nisan (28 martie) La rugăciunea de dimineață Nu se spune Tahnun (pagina 167-182). Luni dacă se citește din Tora nu … Citește mai departe…

Mața ca simbol

Cancelaria Rabinică avatarPosted on by

Și au copt aluatul pe care l-au scos din Egipt turte nedospite căci nu a dospit căci au fost izgoniți din Egipt și nici nu au putut zăbovi și nici merinde nu și-au luat. (Șmot/ Exodul 12:39) Din toate cele petrecute la ieșirea strămoșilor noștri din robia Egiptului, la rang de simbol pentru vecie a fost ridicată doar această pâine nedospită pe care o numim Mața. Decât o biată pâine, nu ar fi fost oare unul din miracolele pe care le-a făcut HAȘEM când a eliberat un neam întreg de sclavi mai vrednic de a deveni simbol? În ochii noștri miracolele par ceva măreț. Pentru HAȘEM nu este nicio diferență între natură și miracol. Așa cum El a creat legile naturii El le poate și schimba. Dacă nu le schimbă mai des, aceasta este doar din dorința de a ne oferi un univers care este într-o anumită măsură predictibil. Altfel, … Citește mai departe…