Author Archives: Eduard Kupferberg

Vaera 5777

Eduard KupferbergPosted on by February 16, 2017

Subiectul pericopei (Exod 6:2 – 9:35) acestei săptămâni este, cred, unul din cele mai cunoscute episoade biblice. Este vorba despre primele din plăgile Egiptului. Subiect care, deși pare atât de simplu în aparență, a născut mereu întrebări. Și una dintre cele care revine mereu și mereu este: „De ce plăgile au venit una câte una?”. De ce au sosit gradat, primele fiind relativ inofensive, și de ce nu au fost trimise doar ultimele, cele mai cumplite? De ce nu au fost trimise toate deodată? O posibilă explicație este aceea că plăgile au fost necesare tocmai pentru ca egiptenii să își primească pedeapsa pentru modul cum îi oprimaseră pe fii lui Israel. O alta este că, astfel, D-zeu îi dă o șansă faraonului să realizeze cât de mult a greșit, o șansă să se căiască. După primele  plăgi, faraonul pare dispus să negocieze. Moșe îi cere să permită evreilor să meargă … Citește mai departe…

Hanuka 5777

Eduard KupferbergPosted on by December 27, 2016

Despre povestea sărbătorii de Hanuka am mai vorbit și anul trecut, aici. Anul acesta vom încerca să dăm un posibil răspuns unei întrebării: De ce celebrăm tocmai miracolul de Hanuka? De ce nu și alte miracole? De ce nu celebrăm căderea manei, sau izvorul lui Miriam, sau despărțirea apelor? Pentru că celebrăm doar acele minuni pe care le putem reîntâlnim și azi! Hanuka a venit într-un moment de beznă spirituală, un moment în care iudaismul era amenințat atât din exterior, dar și din interior. Un moment în care până și o victorie militară s-ar fi putut dovedi în cele din urmă inutilă, căci Templul nu ar fi putut fi reinaugurat cu adevărat fără uleiul sfințit. Și în acel moment de beznă, când rațional și uman ar fi fost să se supună, aidoma celorlalte populații cucerite din zonă, când rațional și uman ar fi fost să aștepte până când s-ar fi … Citește mai departe…

Noah 5777

Eduard KupferbergPosted on by February 21, 2017

În după amiaza aceasta  am stat și am recitit pericopa acestei săptămâni de câteva ori. Și după fiecare lectură exclamam în sinea mea „Desigur, despre asta este cel mai potrivit să vorbesc astă-seară în sinagogă!”. Apoi reluam textul, pentru a îmi confirma alegerea, și găseam alte elemente care ar merita să fie comentate. Pentru că într-adevăr este o pericopă extrem de generoasă în acest sens! Mai mult decât atât, deși ea ne vorbește despre începuturile umanității, este totodată una dintre cele mai ancorate în perioada contemporană, în realitățile sec. 20 și 21. Dar pasajul care mi-a atras atenția în mod deosebit prin cumplita sa actualitate este cel care se referă la Turnul Babel. „În vremea aceea era în tot pământul o singură limbă și un singur grai la toți…. Atunci S-a pogorât Domnul să vadă cetatea și turnul pe care-l zideau fiii oamenilor. Și a zis Domnul: “Iată, toți sunt … Citește mai departe…

Adunare publică de comemorare a marelui om de stat israelian SHIMON PERES

Eduard KupferbergPosted on by September 30, 2016

Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic deplânge cu adâncă durere dispariția dintre cei vii a marelui om de stat israelian SHIMON PERES, fost președinte al Israelului și organizează duminică, 2 octombrie, la ora 17, la Templul Coral din Capitală (Str. Sf. Vineri 9-11) o adunare publică de comemorare. … Citește mai departe…

Programul de rugăciuni în perioada Sărbătorilor de Toamnă (București)

Eduard KupferbergPosted on by November 2, 2016

Duminică, 02.10 – Erev Roș Hașana 18:00 Minha, Aprinderea lumânărilor , Maariv Luni, 03.10 – Roş Haşana ziua I 09:30 Şaharit 11:00 Tekiat Şofar, Musaf 18:30 Minha,  Tașlih, Maariv După 19:44 Aprinderea lumânărilor (doar de la o flacără pre-existentă) Marți, 04.10 – Roş Haşana ziua II 09:30 Şaharit 11:00 Tekiat Şofar – Musaf 18:30  Minha , Drașa,   Maariv, Havdala Marți, 11.10 – Erev Iom Kipur 18:00 Minha 18:19 Aprinderea lumânărilor, Kol Nidrei, Maariv       Miercuri, 12.10 – Iom Kipur 09:30 Şaharit 11:30 Izkor, Musaf  17:00 Minha 18:00 Neila 19:15 Şofar și Maariv 19:30 Havdala Duminică, 16.10 – Erev Sucot 18:00 Aprinderea lumânărilor, Minha, Maariv la Sinagoga Mare 19:00 KIDUŞ ÎN SUCA Luni, 17.10 – Sucot ziua I 09:30 Şaharit 11:00 Musaf 18:00 Minha, Maariv, Kiduș în Suca După 19:20 Aprinderea lumânărilor (doar de la o flacără pre-existentă) Marți, 18.10 – Sucot ziua II 09:30 Şaharit 11:00 Musaf 18:00 Minha,  Drașa, … Citește mai departe…

Ce reprezintă ziua de Tișa BeAv

Eduard KupferbergPosted on by August 12, 2016

Tișa BeAv sau ziua de 9 a lunii Av este punctul culminant al unei perioade de doliu care începe cu Șiva Asar BeTamuz sau 17 Tamuz. Șiva Asar BeTamuz a fost ziua când zidurile Ierusalimului au fost străpunse de către romani în anul 70 e.n., în timpul celui de-al doilea templu. Această zi este ea însăşi o zi de post, începând la răsăritul soarelui şi terminându-se la apus. După ce au pătruns, romanii au prădat şi distrus orasul timp de trei săptămâni până când în final, pe 9 Av, au dat foc Templului. De atunci, evreii au ţinut aceste trei săptămâni ca perioada de doliu în care nu se fac nunţi şi nu se ascultă muzica. Doliul se intensifică în timpul ultimelor 9 zile când evreii nu se tund, nu mănâncă carne şi nu beau vin (cu excepţia Șabatului), nu fac activităţi al căror singur scop este plăcerea (ca de … Citește mai departe…

Balak 5776

Eduard KupferbergPosted on by February 21, 2017

„Cât sunt de frumoase corturile tale, Iaacov, locuințele tale, Israel. Se desfășoară ca niște văi, ca niște grădini pe lângă râuri, ca niște cedri pe lângă ape, ca niște corturi pe care le-a înfipt Domnul!” (Numeri 24:5,6). Dacă rostim în gând aceste cuvinte, cu ochii închiși, ne putem imagina cum se derulează înaintea ochilor noștri unul din acele materiale de prezentare ale Israelului care se difuzează în avioanele EL-AL atunci când se apropie momentul în care începe aterizarea. Dar oare cine este cel care spune aceste vorbe în pericopa aceste săptămâni (Balak, Numeri 22:2-25:9)? Este oare Moșe care, simțind că i se apropie sfârșitul, își binecuvântează poporul? Sau este unul din marii profeți ai Israelului care vede, cu ochii minții, cum ar putea fi țara făgăduită cândva, într-un viitor mai îndepărtat de el decât sunt depărtați în trecutul său Patriarhii? Ei bine… da… și nu! Este un profet, dar nu … Citește mai departe…

Hukat 5776

Eduard KupferbergPosted on by February 21, 2017

În Kohelet  este scris „Ceea ce a mai fost, aceea va mai fi, și ce s-a întâmplat, aceea se va mai petrece” (Ecleziastul 1:9). Pericopa acestei săptămâni, Hukat (Numeri 19:1-22:1) Numeri  se află situată spre finalul celor 40 de ani din deșert. Spre finalul unui ciclu – ciclul vieții celor care au ieșit din Egipt. Printre aceștia și Aaron, fratele lui Moșe, dar mai ales sora acestuia, Miriam. Simultan cu moartea ei, poporul constată că nu are apă. Iar reacția este cea cu care deja ne-am obișnuit. Începe să cârtească, să blesteme, să îl blameze pe Moșe. Și, printre altele, ne descrie un moment care „a mai fost”. Căci la începutul pelegrinării prin deșert, la Refidim : „Atunci poporul, apăsat de sete, cârtea împotriva lui Moise și zicea: Ce este aceasta? Ne-ai scos din Egipt ca să ne omori cu sete pe noi, pe copiii noștri și turmele noastre?” (Exodul … Citește mai departe…

Elie Wiesel – mesager al umanității

Eduard KupferbergPosted on by July 7, 2016

Cine vizitează astăzi Maramureșul, cine își plimbă pașii prin orașele și satele răspândite pe culmile și în văile acelor locuri, trebuie să caute cu mare atenție dacă vrea să găsească urmele evreiești ale acestei zone. Urmele a ceea ce, acum 8 decenii, constituia lumea în care s-a născut (Sighetu Marmației, 30 sept. 1928)  și a copilărit Elie Wiesel . Lumea evreilor maramureșeni, a idișului, a muzicii klezmer, a hasidimilor, a evreilor-țărani la coarnele plugului. O lume  astăzi dispărută, nimicită de cumplita catastrofă a Holocaustului. O lume pe care am rememorat-o și celebrat-o la jumătatea anilor 2000, alături de sute de membri ai comunităților evreiești din România, într-un periplu educațional realizat sub înaltul patronaj al lui Elie Wiesel. Un periplu care ne-a purtat atât prin locurile care au văzut oroarea ghetourilor și masacrelor, dar și prin cele în care, înainte de Holocaust, viața evreiască clocotea de vitalitate, de exuberanță. Elie Wiesel … Citește mai departe…