Programul de rugăciuni în perioada Sărbătorilor de Toamnă (București)

TEMPLUL CORAL –  Str. Sfânta Vineri 9-11 ZIUA RITUALUL SINAGOGAL Miercuri, 20.09 Erev Roș Hașana 17:45 Minha, Aprinderea lumânărilor , Maariv  Joi, 21.09 Roş Haşana ziua I 09:30 Şaharit 11:00 Tekiat Şofar, Musaf 18:30 Minha, Tașlih, Maariv După 20:07 Aprinderea lumânărilor (doar de la o flacără pre-existentă) Vineri, 22.09 Roş Haşana ziua II 09:30 Şaharit 11:00 Tekiat Şofar – Musaf 18:30  Minha, Aprinderea lumânărilor (doar de a o flacără pre-existentă pâna la 18:54), Kabalat Șabat prescurtat, Drașa, Maariv Sâmbătă, 23.09 Șabat Șuva 09:30 Şaharit 11:00 Musaf 18:30 Minha, Maariv, Havdala Vineri, 29.09 Erev Iom Kipur 18:15 Minha 18:41 Aprinderea lumânărilor, Kol Nidrei, Kabalat Șabat, Maariv       Sâmbătă, 30.09 Iom Kipur 09:30 Şaharit 11:30 Izkor, Musaf   17:15 Minha    18:20 Neila 19:35 Şofar și Maariv 19:50 Havdala Miercuri, 4.10 Erev Sucot 18:30 La Sinagoga Mare Aprinderea lumânărilor, Minha, Maariv 19:30 KIDUŞ ÎN SUCA Joi, 5.10 Sucot ziua I 09:30 Şaharit … Citește mai departe…


Mesaj de Roș Hașana 5778

Rabin Rafael ShafferPosted on by September 20, 2017

În Talmud, tratatul Roș Hașana fila 10b și 11a citim: ”Rabi Eliezer spunea: … De Roș Hașana au rămas însărcinate Sara, Rahel și Hana. De Roș Hașana a ieșit Iosef din temniță. De Roș Hașana a încetat înrobirea strămoșilor noștri în Egipt.” Sara avea deja o sută de ani. Rahel aștepta să aibă un copil în timp ce sora ei Lea, prima soție a Patriarhului Yaakov avea deja șase, iar roabele Bilha și Zilpa aveau deja câte doi copii. Hana, soția lui Elkana a așteptat și ea mulți ani până s-a născut fiul ei, profetul Șmuel. Iosef dintr-un întemnițat fără vină a devenit adjunctul Faraonului. În ochii noștri viața pare un cotinuu. Ceea ce a fost va continua să fie. Tora ne învață că în ziua de Roș Hașana suntem supuși unei noi judecăți. Dacă ne-am schimbat în bine, verdictul se va schimba și el în bine. Ceaa ce a … Citește mai departe…

Auto Draft

Rabin Rafael ShafferPosted on by September 19, 2017

ROȘ HAȘANA 5778 Ritualul sinagogal practicat la Templul Coral, București Dacă nu este menționat altfel, paginile se referă la Machzorul Thenen. Miercuri 20.09 seara Minha de zi de zi pag. 16-23 sau Lemaan Ahai pag. 307-342. Aprinderea lumânărilor de sărbătoare pag. 24 sau Lemaan Ahai pag. 409-411. Arvit pag. 27-39. Kiduș pag. 41 sau în Birkon Șabat. Aleinu pag. 39-41. Joi 21.09 dimineața Șahrit pag. 46-48, 50-52, 54, 58-92, 100 sus, 101 sus, 102 sus, 105-108. Șahrit în șoaptă pag. 109-115. Șahrit – repetarea oficiatului pag. 116 sus, 120 jos, 123 două rânduri sus, 125, 129 (3 rânduri), 131 (ultimele 2 rânduri), 132 (primele 3 rânduri), 135-154. Psalmi pag. 156-157,158. Scoaterea Torei, citirea Torei și Haftara pag. 159-174. Suflatul din Șofar și întoarcerea Torei pag. 176-179. Rugăciunile pentru România și Israel Lmaan Ahai pag. 857-860. Rugăciunea oficiantului înainte de Musaf pag.182-183. Musaf în șoaptă pag. 183-199 Musaf – repetarea oficiantului … Citește mai departe…

(Ki Tavo) despre mulţumire 5777 – Material realizat de Rabin Rafael Shaffer

Emanuel PusztaiPosted on by September 8, 2017

”Și acum iată am adus pârga roadelor pământului pe care mi l-ai dat, HAȘEM” și să le pui înaintea lui HAȘEM și să te închini în fața lui HAȘEM. Și să te bucuri cu toate bunătățile pe care le-a dat HAȘEM ție și casei tale, tu și Levitul și străinul de lângă tine. (Dvarim/Deuteronom 26:10,11) În aceste versete Tora ne învață cum mulțumim pentru un dar pe care l-am primit și de care aveam mare nevoie . Întâi de toate, confirmăm, sau mai degrabă recunoaștem, prin cuvinte că l-am primit. Apoi alegem ceva bun și îl ducem binefăcătorului din dorința de a îi dărui pe măsură. Dacă tot ce avem este darul primit, din el alegem parea cea mai frumoasă. În final, printr-un gest de supunere arătăm că neavând un dar pe măsură rămânem îndatorați. Tora însă nu se oprește aici. Ea ne învață să ne bucurăm cu darul. Dacă … Citește mai departe…

Despre memoria voluntară în pericopa Ki Tețe

Rabin Rafael ShafferPosted on by August 31, 2017

… să nu-l urăști pe egiptean căci prbeag ai fost în țara lui. (Dvarim/Deuteronom 23:8) ”Robi am fost Faraonului în țara Egiptului” repetăm în fiecare an la masa de Seder. În ziua de Șabat până și dobitoacele noastre se odihnesc pentru a ne aminti cum munceau fără întrerupere strămoșii noștri în Egipt. Pe vremea când mai aveam sclavi, ei puteau fi puși doar la munci care ne erau necesare. A-i batjocori, așa cum au fost batjocoriți strămoșii noștri prin munci fără de rost, nu aveam voie. Ca neam am trecut vremuri de robie pentru a învăța să fim aproape de cel oropsit. Memoria robiei nu este însă lipsită de primejdii. În sufletele unora ea ar putea stârni ura împotriva celor care ne-au asuprit, ură care s-ar putea răsfrânge în ciuda oricărei rațiuni asupra urmașilor lor până în zilele noastre. În pericopa săptămânii Dvarim/Deuteronom 24:16 citim: … să nu omori copiii … Citește mai departe…

Despre judecata dreaptă în pericopa Șoftim

Rabin Rafael ShafferPosted on by August 25, 2017

Judecători și străji să-ți pui la toate porțile [cetăților] … și vor judeca neamul cu o judecată dreaptă. (Dvarim/Deuteronom 16:18) În Tora nu găsim cuvinte fără rost. Dacă e judecată, e de înțeles că ea trebuie să fie dreaptă. Dacă ar fi strâmbă nu ar mai fi judecată. Nu e suficient ca judecătorul să fie nepărtinitor. Câteodată, din motive de procedură sau chiar de ambianță, una din părți s-ar putea simți stânjenită sau întimidată ceea ce i-ar pune piedici în susținerea cazului. Pentru a acorda șanse egale părților, înțelepții Israelului au reglementat cadrul în care se desfășoara judecata. În Șulhan Aruh (Codul Iudaic care reglementează prcticile religioase, restricțiile religioase și relațiile interumane) partea Hoșen Mișpat (referitoare la relațiile interumane) 17:1 citim: ”Ce este dreptatea în judecată? Ea este crearea unui cadru în care șansele părților să fie egale. Nu va lăsa pe unul să spună tot ce are de spus … Citește mai departe…

Reeh 5777

Eduard KupferbergPosted on by August 18, 2017

Trăim azi într-o societate care are ca fundament legea, care reglementează o  mare parte a relațiilor inter-umane. Iar ceea nu este reglementat prin lege este guvernat prin moralitatea umană. Însă, pentru a putea exista atât legea, cât și morala, este necesară existența liberului arbitru uman. În decursul evoluției civilizației dezvoltate de popoarele care au aderat la religiile abrahamitice: iudaismul, creștinismul și islamul, existența acestui liber arbitru a fost îndelung dezbătută și chiar contestată, în special pe baza argumentului că, în cazul în care presupunem că D-zeu este atoateştiutor şi cunoaşte viitorul la fel cum cunoaşte prezentul şi trecutul, cum ar putea să existe liberul arbitru al omului? Pe de altă parte, și argumentul contrar sunt cel puțin la fel de valide, căci, așa cum afirma Rambam (Maimonide): „Îngăduinţa este dată tuturor oamenilor: fie că ei vor să se aplece spre calea cea bună şi să fie drepţi – alegerea este … Citește mai departe…

Despre jelire în pericopa Reeh

Rabin Rafael ShafferPosted on by August 18, 2017

Fii ai lui HAȘEM sunteți; să nu vă crestați trupul și să nu vă radeți părul pentru mort. (Dvarim/Deuteronom 14:1) În mediul burgezo-intelectual manifestările de doliu sunt reținute. Mai de nevoie decât de voie se supun unii ritualului de sfâșiere al cămășii. Unii mai și întreabă dacă nu ar fi suficient să se taie doar o cravată, desigur ponosită. În mediile mai puțin ”elevate”, jalea doliului se manifestă spontan și nu odată vehement. În vechime unii chiar își smulgeau părul sau își crestau trupul pentru a-și face cunoscută durerea. Dacă nu ar fi existat astfel de practici, nu ar fi avut Tora de ce să le interzică. Tora ne numește, desigur metaforic, fii ai lui HAȘEM. Înalta noastră poziție cere o ținută corespunzătoare. Cel ce de bunăvoie se sluțește își încalcă această îndatorire. La prima vedere porunca pare a ne opri din a ne face cunoscută durerea. Am găsit trei … Citește mai departe…

(Vaethanan) Despre Șema Israel 5777 – Material realizat Rabin Rafael Shaffer

Emanuel PusztaiPosted on by August 11, 2017

Ascultă Israele, HAȘEM este D-zeul nostru HAȘEM este Unic. (Dvarim/Deuteronom 6:4) Ascultă Israele: Ca și cum și-ar vorbi cu voce tare: Ascultă tu, fiu al lui Israel, să-ți audă urechile ce-ți rostește gura. HAȘEM: Un metasimbol (un simbol care denotă un alt simbol) folosit pentru a denota tetragrama Yud-He-Waw-He. Tetragrama era rostită numai de Cohen Gadol (Marele Preot) și numai în ziua de Iom Kipur și toți cei ce o auzeau îngenucheau, se plecau până la pământ și rosteau ”Baruh șem kvod malhuto leolam vaed”, în traducere: ”Binecuvântat fie numele gloriasei Sale împărății în vecii vecilor. A rosti tetragrama în orice alte condiții este un păcat foarte grav. Ea este scrisă în Tora, dar cel care citește nu o pronunță ci rostește un alt nume sacru, precum este indicat de punctuație. Pentru a evita citirea ei chiar din greșeală, s-a încetățenit ca în cărțile de rugăciune ea să fie înlocuită … Citește mai departe…